Toată lumea e curioasă de confruntare. Ce-a fost, cum s-a dezbătut, cum l-a băgat Trump în corzi pe Biden s.a.m.d. Dar oare mai contează? Eu unul v-o spun franc: din punctul meu de vedere a fost un fel de Jerry Springer Show. Ăia care ați prins, știți despre ce e vorba. Ceilalți, căutați un episod cap-coadă și-o să-mi dați dreptate. Dar oare ce e în spatele acestui show destul de slăbuț?
Păi, ca de fiecare dată când media te îmbie să te uiți într-o parte, trebuie să înțelegi că pe undeva prin altă parte e vorba de-o chestie cam nasoală. Ce să fie? În mod evident, e un act ratat de-al SUA. În primul rând în Bolivia. Ce s-a întâmplat acolo? Profitând de divergențele dintre Evo Morales și Luis Arce, americanii s-au gândit să instrumenteze o lovitură militară de stat. Acum, în mod evident, trompetele mă vor bălăcări deoarece „n-am cum să dovedesc ceea ce spun”. Zău? Dovada însă există: în timp ce toată lumea și-a exprimat opinia fermă despre mișcarea armatei, singurii care au îndemnat la calm au fost … americanii. De fapt, aflându-se la capătul tărășeniei, era chiar normal să acționeze așa. Doar că nu li s-a îndeplinit șmecheria. A fost o lovitură militară pusă atât de „pe genunchi” încât a devenit mai penibilă decât cea din Turcia. De data aceasta, Luis Arce nici măcar n-a avut de ce să se teamă. Dovadă că hegemonul e în bălării.
Fac o paranteză dându-vă o temă de gândire: nu e ciudat că, în timp ce întreg statul subteran american e stângist, loviturile de stat pe care le dă SUA sunt de dreapta? Gândiți-vă bine la chestia asta. Oare stânga americană nu poate supraviețui decât dacă face o contrabalansare cu dreapta la ăilalți? Mă rog, e interesant de analizat ce tip de „dreapta” se preferă. Închid paranteza.
Și revenim la poveste. De ce Bolivia și de ce SUA? E simplu. Sunt cinci producători majori de litiu: Chile, Australia, China, Argentina, Brazilia. Însă, sunt trei deținători masivi de rezerve de litiu: Bolivia, Argentina și Chile. În Argentina le-a reușit lovitura, impunându-și deviantul prin „alegeri libere”. În Bolivia ar fi vrut să lovească pentru a-și asigura viitorul, doar că o mână nevăzută i-a curentat. Și i-a curentat rău! Suficient pentru a tura la maxim mașinăria unui non-eveniment precum dezbaterea dintre un showman și un adormit.
Mă rog, ar mai fi și alte dezvoltări. Mă uitam pe balanța Gazpromului și am constatat că scăderea din producția de gaze naturale a fost compensată de creșterea exporturilor de petrol. Cum s-au dezvoltat exporturile rusești de petrol, mai știți? Prin intermediul unei flote-fantomă. Armatorii greci care fuseseră strânși cu ușa de către UE și-au „vândut” navele rușilor în condiții extrem de avantajoase, iar exportul s-a făcut „fără atingere”. Schemă interesantă care acum este aplicată la … GNL. După succesul flotei de petrol, Rusia a trecut la flota fantomă de GNL care, spre deosebire de petrol, schimbă 2-3 „proprietari” înaintea beneficiarului final … UE. Iar de încasat, Gazprom încasează prețuri de aproximativ 3 ori mai mari decât pe gazul prin conductă.
Acesta e planul pus acum în aplicare. Nu știu dacă va merge, dar Gazprom e hotărâtă să recupereze prin exportul de GNL pierderile de cotă de piață. Ceea ce mă surprinde este că, în condițiile în care piața a rămas cam aceeași, livrările cam aceleași, gazul rusesc … nu se vede. De ce? Aici e chichița: pare că un mega-interpus care nu raportează livrările din gazul rusesc bagă în Europa. Și cine altcineva o fi? Nu vă miroase a flotă fantomă?
Acestea par a fi probleme mult mai importante. Ca, de altfel, multe alte ecuații geostrategice care se dezvoltă sub ochii noștri. Apar actori importanți noi, alții ies de sub tutela seniorilor trecutului. La asta mă gândeam când stăteam să mă uit la cei doi „candidați” mâncând rahat pe marginea problemelor globale. Cine-i mai ascultă? Rusia care le înghite miliarde de dolari, tehnologie și armament, de au rămas cocoșați? Rusia care prosperă pe spatele sancțiunilor? Americanii cu Ucraina au ajuns mai rău decât erau în anii 80 rușii cu Afganistanul. Spunea un expert militar că Rusia face cel mai mare leverage militaro-economic din istorie: fiecare miliard de dolari băgat de ruși produce în mod direct pagube militare de cel puțin 10 miliarde de dolari, în timp ce, pentru același miliard, pagubele economice înregistrate de Occident sunt până la de o de sută de ori mai mari. Totuși, cine se cred acești neica nimeni? Vorbesc ei despre China? Au uitat cum s-a dus Yellen ca să se milogească la chinezi să-și reînnoiască bondurile americane? Au uitat cum aterizează pe aeroporturi goale, întâmpinați de membri mâna a șasea din conducerea Chinei?
De aceea, n-am ce comenta. N-a fost nimic altceva decât un episod al Jerry Springer Show!
Autor: Dan Diaconu