Încă de la începutul conflictului din Ucraina am spus că suntem în faţa unui conflict existenţial. Ca orice conflict de acest tip şi cel la care asistăm este unul deosebit de puternic. Iar dacă vrem să ne păstrăm cu picioarele pe pământ, ar trebui să înţelegem că marea confruntare abia de-acum începe.
În postarea de azi noapte de pe Telegram v-am spus ce se coace în Ucraina. Radicalizarea extremă a soldaţilor ucraineni este o premieră a istoriei întrucât programul pus în aplicare este unul care combină elemente de spălare a creierului, droguri, strategii fizico-psihologice care, într-un termen record, au capacitatea de a transforma orice om într-un monstru capabil să lupte la modul iraţional. N-o să insist asupra aspectului deoarece puteţi citi ceea ce am scris.
Confruntarea însă nu se dă doar în teren. Acolo e vârful de lance care încearcă să împungă Rusia pentru a o face să cadă. Războiul e multi-dimensional. Contraatacul dat de tabăra rebelă se desfăşoară cel mai pregnant în zona financiară. China, aliata de facto a Rusiei a reuşit să-şi transforme exportul într-o veritabilă armă care trage naţiuni întregi din sfera dolarului. Asta, în condiţiile în care, prin deţinerile sale de monedă şi datorie americană are un „ştreang” de control, o veritabilă nucleară pe care o poate detona oricând, dar pe care preferă s-o folosească mai mult ca pe un căpăstru.
Vineri s-a consumat intrarea în cea de-a treia fază a crizei financiare americane(am scris miercuri despre ce le-al treilea val). Cotaţiile băncii regionale First Republic Bank s-au prăbuşit vineri cu 50%, iar direcţia băncii e clară. Mai interesant e că FDIC încă n-a intrat la înaintare cu toate că ar fi trebuit s-o facă. Mai mult, a dat băncii falimentare un termen de respiro până duminică, adică azi. Această ştire s-a dat peste tot, doar că nu cunoaşteţi întreaga poveste.
Pe 16 martie a.c., 11 mega-bănci americane au plasat în First Republic Bank fonduri de 30 mld. $, atenţie!, în depozite negarantate. Care manager ar face o asemenea nebunie? Uitaţi-vă pe graficele cotaţiilor, revedeţi ştirile de atunci pentru a constata că operaţiunea nu a fost una făcută în necunoştinţă de cauză, ci tocmai pentru că se ştia că banca este în chingi. OK, asta ar fi trebuit să declanşeze oricui o bănuială că ceva e putred la mijloc. În acea perioadă am spus că acţiunea marilor bănci este una menită a nu se ajunge cu problemele la ele. Într-adevăr, era o intuiţie, deoarece nu ştiam tot tabloul. Acum ştiu şi vi-l prezint în premieră.
Contribuţia la cei 30 mld. $ aruncaţi pentru a stinge incendiul de la First Republic Bank a fost extrem de inegală. JPMorgan, Bank of America, Citigroup şi Wells Fargo au decartat câte 5 miliarde de dolari fiecare. Morgan Stanley şi Goldman Sachs au băgat câte 2.5 miliarde fiecare. BNY Mellon, PNC, State Street, Truist şi US BANK au băgat câte 1 miliard fiecare. Oare ce reprezintă această segmentare ciudată? Cum de-au ajuns ei la o asemenea înţelegere?
De fapt, marile bănci sunt legate ombilical de First Republic Bank. Documentul care face lumină în întreaga măgărie se numeşte sec „Quarterly Report on Bank Trading and Derivatives Activities” şi este publicat de Office of the Comptroller of the Currency. Urmând link-ul pe care vi l-am dat, ar trebui să citiţi, începând cu pagina 19, cele câteva tabele anoste ne indică entităţile cu cea mai mare expunere pe instrumente financiare derivate. Aveţi grijă să nu vă perpeliţi la interpretare: sumele respective sunt exprimate în milioane de dolari!
Acum să vă dau cheia de interpretare. În primul rând veţi putea constata cu ochiul liber că grupul celor patru mari contributori(cei cu 5 mld. $ de căciulă) deţine aproape 60% din valoarea nominală a instrumentelor financiare derivate şi aflate în posesia celor mai mari 25 de participanţi.
Treceţi la pagina 20 ca să înţelegeţi cu adevărat care este dezastrul. Acolo trebuie doar să comparaţi coloana 4(Total Assets) cu 5(Total Derivatives). Să vă ajut cu primul exemplu: JPMorgan are active totale de 3 trilioane de $(atenţie, repet, sumele din tabel sunt exprimate în milioane de dolari!) şi are … 48 de trilioane în instrumente financiare derivate! Luaţi pe rând poziţiile „cartelului salvator” şi veţi constata limpede că, în cazul unei buşeli a pieţei, va fi imposibil să se salveze cineva.
Sare de la o poştă în ochi dezechilibrul major al SMBC Americas Holding care, cu active de doar 34 mld. $ are deţineri de peste 10 trilioane în produse financiare derivate!!! Acel tabel arată întreg rahatul în care este sistemul bancar american care nu mai poate fi salvat nici măcar de tiparniţa FED. Cum adică? – veţi replica – Fed poate face orice! Zău? E vorba de un munte de aproape 300 de trilioane de dolari, de douăsprezece ori mai mare decât PIB-ul SUA şi de peste trei ori mai mare decât PIB-ul mondial. Iar în toată lătura aia de hârtii cu valoare umflată, fiecare dintre participanţi e contrapartidă la contracte de-ale celorlalţi. Înţelegeţi acum despre ce e vorba?
Tentativa cartelului granzilor de a izola criza la nivel regional a eşuat deoarece e ca şi cum te-ai duce cu un tub de spumă să încerci să stingi incendiul izbucnit la o fabrică de produse petrochimice. N-ai cum! De fapt, ceea ce au încercat granzii a fost o chestie strict deimagine: hai să ne prefacem că intră bani în First Republic, bani care compensează ieşirile.
Dedolarizarea iniţiată de ruşi şi chinezi are efectul de accelerare a crizei financiare americane. E clar că atât ruşii cât şi chinezii au intuit care-i problema şi cum poate fi sfârtecat tiranul lumii de azi. Dar mai e şi un alt adevăr: chiar şi fără presiunile ruso-chineze, chiar şi fără dedolarizarea, căruţa se prăbuşea. S-a văzut la ultima criză unde, în ciuda corelării mişcărilor băncilor centrale, soluţia finală nu a fost una monetară deoarece nu era posibilă, ci una legislativă, de reglementare: băncile au fost lăsate să-şi menţină în contabilitate valorile noţionale de achiziţie. Şi uite-aşa, răpciugile aflate-n moarte clinică s-au metamorfozat peste noapte în Feţi Frumoşi.
Ce ne spune nouă starea de fapt? Că SUA a murit? Nu, nu încă! Se aşteaptă rezultatul din teren, anume contraatacul Imperiului în Ucraina. SUA a pus la dispoziţia Ucrainei tot ce-a putut, cu rapiditate maximă. Şi nu e vorba doar de arme, ci şi de oameni. Meciul continuă să se joace în teren. Dacă ruşii pierd, pierd tot. Dacă reuşesc să oprească tăvălugul, au şanse. De aceea şi ruşii au trecut la trimiterea tancurilor T-14 Armata în Ucraina. Nu ştiu cum vor face cu oamenii, deoarece armata lor de acolo e tot mică, iar Ucraina, în ciuda falselor semnale, a reuşit să-şi strângă o armată suficient de mare. La care, de data aceasta, se adaugă profesionişti de primă mână detaşaţi de NATO pe sume extrem de grase în Ucraina.
V-am spus doar: lupta e pe viaţă şi pe moarte. Cine se sufocă pierde tot. Absolut tot! Despre asta este vorba în tot conflictul care pe unii a început să-i plictisească. Nu vă pripiţi: meciul abia de-acum se încleştează!
Autor: Dan Diaconu