Deja abuzurile legate de Legea Stării de Alertă sunt sufocante. Pur și simplu, printr-o falsificare grosolană, se duc atingeri drepturilor fundamentale ale omului.
Nu înțeleg totuși de ce nu se reușește oprirea aplicării abuzive a acestei legi. Constituția este cât se poate de clară în acest sens.
În art. 53(1) se specifică faptul că „Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege”. Asta înseamnă că trebuie dată o lege punctuală pentru restrângerea unor drepturi ori de câte ori este nevoie, nicidecum că se poate da o lege care să statuteze dreptul unui organism pentru încălcarea „sine die” a drepturilor fundamentale.
În aliniatul 2 al aceluiași articol se spune că „Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.”
E cât se poate de simplu de constatat că prin interzicerea unor adunări sau manifestații se aduc atingeri grosolane libertății. Mai mult, prin impunerea obligativității purtării măștii, se face, de asemenea, un abuz grosolan, interzicându-mi dreptul de a mă afișa așa cum doresc. Nu mai vorbesc despre internarea cu forța a asimptomaticilor.
Observ că Avocatul Poporului tace, în condițiile în care Legea 55 trebuia atacată încă de la adoptare. Nu-mi dau seama exact dacă judecata mea e corectă, de aceea fac apel la juriștii aflați în grupul meu de prieteni virtuali să mă corecteze dacă greșesc. Nu de alta, dar pentru a forța contestarea legii mă gândesc ca, la întoarcerea în țară, să forțez luarea unei amenzi pe care s-o contest în instanță unde să ridic excepția de neconstituționalitate a legii. Credeți că e o cale pe care o pot lua în considerare? Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri.
Autor: Dan Diaconu
Sursa: Trenduri Economice