Eu m-am cam plictisit de viaţa minunată, faptele şi minunile sfântului cuvios Dacian, cel cu nume de Csoros….
Sunt pagini pe Facebook unde nu se mai încetează cu acatiste şi imnuri spre slava lui, cu omilii care să tâlcuiască măreţele sale fapte.
Acum, preumblându-şi sfintele moaşte prin Timişoara, împreună cu nevrednicul său omolog sârb (nevrednic că nu e nici în UE, nici în NATO), preacuviosul premierul nostru Dacian a mai săvârşit o ispravă vrednică de sinaxare: cică ar fi mers pe jos şi….nu ar fi trecut pe roşu, deşi, perfect legal, poliţia de la circulaţie oprise circulaţia
Faptul că premierul a aşteptat să se facă verde, nu a făcut decât să prelungească aşteptarea şoferilor din trafic, bun şi folositor prilej ca aceştia să îşi aducă aminte de Dumnezeu, sfinţi şi de….mamele acestora.
Ce să spun? Vrednic este acest premier care nu merge cu avionul decât cu cei „nevoiaşi” (chiar dacă mai închiriază din când în când, ca să nu se mândrească, câte o cursă charter): Vrednic este acest premier care stă la cozi la gogoşi sau pe unde mai e ocazia. Vrednic e şi că ne dă gogoşi (că bani de salarii mai mari nu are).
Cum să nu mă bucur când aud că, de grija a două bătrânele nevoiaşe, le-a dat o pomană de 6 milioane de euro, cumpărându-le o statuie urâtă estimată la 5 milioane de euro, cu ….11 milioane de euro? Că a făcut-o şi din banii mei- adică de la buget?A făcut-o doar ca să fim şi noi parte la fapta sa de milostivire.
Dar, scoţându-mi nasul ticăloşeşte din norii de smirnă cu care este tămâiat acest sfânt cuvios premier al nostru, nu pot să nu mă întreb: după un an de zile de păstorire atât de vrednică şi sfântă, cum de nu sunt bani să mai crească lefurile gâtuite de inflaţie? Cum de nu am avut măcar o relaxare fiscală? Cum de nu s-au revărsat peste noi harurile fondurilor europene?
Mă bucur că au peripatetizat, el şi premierul sârb, pe străzile Timişoarei, dar nu pot să nu remarc că Serbia este mai bine pregătită să înfrunte valurile geopolitice ce stau să vină, decât România. Că nu uit că în timp ce premierul nostru se înghesuia smerit cu cei mai sărmani într-un avion la „economic”, se pregătea ditamai sinodul UE la Bratislava şi…..România nu conta nici pentru cei de la dreapta, nici cei de la stânga.
Smerit, smerit până ne-a smerit şi pe noi ca ţară…..
Autor: Bogdan Duca
Sursa: Bogdan Duca Blog