Guvernul a anunţat că amână restituirea sumelor strânse pentru cumpărarea „Cuminţeniei Pământului“ pentru sfârşitul anului 2017. Astfel, se pune capac acestei penibile operaţiuni de imagine care s-a încheiat cu un eşec răsunător pentru Guvernul tehnocrat. Valoarea totală a sumelor strânse este de 1.163.032 euro.
Practic, această amânare îi vizează doar pe credulii donatori prin SMS şi pe cei care au „cumpărat“ virtual statueta de la „eMag“. Cea mai mare parte a banilor a venit de la câteva mari companii prietene ale Guvernului, iar acestea pot solicita imediat restituirea sumelor depuse! Unii însă nu cred că vor îndrăzni să ceară restituirea banilor! La sfârşitul campaniei, comunicatul Guvernului arăta: „Subscripţia publică a reuşit (?!, n.n.) să adune doar 1.163.032 euro din cele 6 milioane necesare pentru cumpărarea operei lui Constantin Brâncuşi, subscripția încheindu-se pe 30 septembrie. Peste 200.000 de euro s-au strâns pe site-ul campaniei, 748.350 de euro au fost virate prin transfer bancar în conturile Ministerului Culturii şi peste 145.000 de euro prin SMS”. Aşadar, avem trei categorii de donatori: primii sunt cei care au dat SMS – total 145.000 euro, urmați de cei care au cumpărat „virtual“ statueta prin „eMag“ şi prin site-ul „Cuminţenia Pământului“, girat de Andrei Pleşu&Co – total 200.000 euro, iar ultimii, dar nu cei din urmă neapărat, sunt mari companii care, prin transfer bancar, au donat 748.350 euro.
Top trei mari donatori
Sintetizând şi mai mult, observăm că, de fapt, există două categorii de donatori: „cei mici“, de la care s-a strâns suma de 345.000 euro, şi „cei mari“, care au donat 748.350 euro. Cu alte cuvinte, suma donată de populaţie, aşa cum s-a cerut la începutul campaniei, este de doar 345.000 euro, care va fi destul de greu de returnat, pentru că procedura colectării a fost una heirupistă, prin acţiuni în valoare de 50 de lei, cumpărate de la „eMag“ sau SMS de 2 euro! Toate acestea acoperă doar o treime din suma totală adunată de Guvern! Celelalte două treimi, în valoare de 748.350 euro, reprezintă donaţiile unor firme. Cele mai importante sume au fost date de „Bitdefender“ (100.000 euro), „Carrefour“ (1% din vânzările din septembrie) şi „Dedeman“ (127.000 de euro). La o analiză atentă, vom observa că între Guvern şi aceste firme există o relaţie, ceea ce ne face să credem că au cam fost „obligate“ să susţină campania guvernamentală, astfel încât să se creeze impresia că operaţiunea de strângere a fondurilor are succes!
„Bitdefender“, părtaș în proiectul „GovITHub“
„Bitdefender“ este una dintre firmele cele mai importante din IT. Face însă parte dintr-un proiect ciudat al Guvernului, denumit „GovITHub“, al cărui Consiliu este alcătuit din Florin Talpeş (BitDefender), Radu Georgescu (GECAD), Bogdan Iordache (HowToWeb), Andrei Avădanei (DefCamp), Dan Nechita (CPM), Radu Puchiu (CPM), Dragoș Tudorache (ministrul Afacerilor Interne).
În afara acestui Consiliu al „GovITHub“, există şi comunitatea Bursierilor şi Voluntarilor. Numai că, atenţie!, Bursele sunt acordate de Guvern, iar informaţiile oficiale arată că, exact când a început campania electorală şi actualul Guvern se pregăteşte să plece, numărul bursierilor şi al voluntarilor a crescut brusc!
Prim-ministruul Dacian Cioloş anunța pe 4 august 2016 că Executivul va acorda 10 burse în valoare de 2.000 euro pentru şase luni. „Premierul Dacian Cioloș a declarat, la lansarea platformei GovITHub, că Guvernul va oferi 10 burse a câte 2.000 de euro/lună unor specialiști IT care, fără să se lase «fagocitați de sistem», să inoveze sectorul administrației publice.” Cifra bursierilor însă a crescut pe 10 octombrie 2016, când acelaşi Dacian Cioloş a anunţat că numărul bursierilor s-a dublat, ajungând la 20, iar numărul voluntarilor a crescut la 300.
Pe site-ul GovITHub sunt menţionaţi doar 18 bursieri: Ligia Adam, Alex Chirapleș, Alexandru Grosu, Alexandru Jurubiță, Carol Brăileanu, Cezar Neaga, Claudiu Ceia, Cristian Levcovici, Cristina Moga, Dan Bărbulescu, Ionuţ Aioniţoaiei, Ionuţ Popa, Lucian Stuparu, Oana Tălpălaru, Remus Ruşanu, Roxana Carmina Stan, Sorin Vasilescu şi Ştefan Popa.
Cea care atrage atenția este Ligia Adam. „Ligia Adam a făcut parte, timp de mai bine de cinci ani, din echipa globală de marketing și comunicare a Bitdefender“, deci exact în firma condusă de Florin Talpeş, care este membru în Consiliul GovITHub! Deci 12.000 euro din suma de 100.000 euro donată de Bitdefender pentru Brâncuşi se întoarce automat la… Bitdefender! Ce fac cei 300 de voluntari la Guvern este ceva care trezeşte suspiciuni, cea mai gravă fiind aceea că ei ar putea fi reţeaua de postaci care acţionează pe site-urile de presă pentru a preamări Guvernul şi PNL-ul care-l susţine pe Dacian Cioloş! Prezent la Craiova, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a promis că în zilele următoare va verifica aceste informaţii, căci i se pare nepotrivit ca acest număr uriaş de „voluntari” să lucreze sub pălăria Guvernului chiar în campania electorală, iar opinia publică să nu ştie ce fac ei efectiv!
„Dedeman“, amendat de Consiliul Concurenţei
Din datele oficiale, retailerul „Dedeman“ a donat cea mai mare sumă pentru „Cuminţenia Pământului“: „127.000 de euro, câte 15 euro pentru fiecare dintre cei 8.500 de angajaţi ai companiei“! Este greu de crezut că în mod benevol salariaţii au consimţit la această decizie. Anunţul a fost făcut în 29 august 2016, când „Dedeman“ era controlată de Consiliul Concurenţei! În urma verificărilor s-a anunţat că „Dedeman“ a fost sancţionată cu peste 4 milioane euro!
În comunicatul „Dedeman“ se spune că „nu a existat nicio înţelegere între compania Dedeman şi ceilalţi distribuitori“. Este de văzut dacă donaţia pentru Brâncuşi a avut sau nu vreun efect asupra deciziei definitive a Consiliului Concurenţei, căci este ciudat ca o societate comercială să doneze 127.000 euro şi apoi să accepte senină o amendă din partea statului de peste 4 milioane euro!
„Carrefour“, datorii la stat de peste 7 milioane euro
Al treilea mare donator pentru „Cuminţenia Pământului“ este retailerul „Carrefour“. Acesta a anunţat pe 2 septembrie 2016 că va dona 1% din vânzările de produse marcă proprie ale acelei luni. Nu se ştie dacă, în urma eşecului campaniei guvernamentale, „Carrefour“ a mai virat efectiv vreo sumă în conturile Guvernului. Se ştie însă că, la începutul anului 2016, ANAF anunţa: „Carrefour România are astfel obligaţii fiscale suplimentare totale stabilite de 34.401.752 lei. La impozitul pe profit s-au stabilit diferenţe suplimentare privind servicii conform contract de prestări servicii încheiat cu firma-mamă, pentru care nu a prezentat documente justificative, conform prevederilor fiscale legale în vigoare. Totodată, societatea a dedus în mod eronat TVA aferentă unor tranzacţii cu societăţi inactive, această taxă fiind dedusă fără a avea la bază documente justificative“.
Aşadar, primii trei mari donatori pentru „Cuminţenia Pământului” sunt „clienţi“ ai Guvernului. Toţi aceştia îşi pot recupera imediat banii donaţi, dar rămân întrebările:
– „Bitdefender“ coordonează reţeaua de 300 de postaci voluntari?
– „Dedeman“ a plătit suma de 4 milioane euro?
– „Carrefour“ şi-a rezolvat datoria de la ANAF de peste 7 milioane euro?
Singurii care trebuie să aştepte până la anul sunt donatorii individuali de bună-credinţă, cei care au cumpărat acţiuni virtuale prin „eMag“ sau au dat SMS-uri de 2 euro. Ei trebuie să depună o cerere la Guvern pentru ca pe 1 decembrie 2017 să primească înapoi sume cuprinse între 10 şi 50 lei!
Autor: Ion Spanu
Sursa: Cotidianul