Cum sunt scoși din țară banii românilor.

Un oficial ANAF face dezvăluiri fără precedent despre modul în care multinaționalele fraudează statul român.

Potrivit lui Ionuț Mișa, șeful Direcției Mari Contribuabili din cadrul Agenției Na­ționale de Admi­nistrare Fiscală, Fiscul a identificat un miliard de euro scos din țară de companiile multinaționale prin prețuri de transfer.
„Se scot banii din țară prin onorarii pentru avocați, prin companii de avocatură locale și internaționale, inclusiv și în zona consultanților fiscali există astfel de derapaje”.

Mișa a explicat că banii sunt scoși din România prin plăți supraevaluate de bunuri și servicii, apoi prin plăți și bonusuri pentru management, dar și prin plăți de milioane de euro pentru firme de avocatură sau chiar de consultanță fiscală, care teoretic ar trebui doar să găsească căile legale de micșorare a bazei de impunere.

„Până acum transfer pricing-ul era un teren virgin. Nu poți să ai 4-5 ani exact o rată de profit de 1,9%-2%, de ce nu ții atunci banii la bancă? (…) Am făcut 14 controale pe dosare prețuri de transfer în primele șase luni. Am adus 44 milioane de lei la buget de la o companie de retail”, a spus la ZF Live Ionuț Mișa, șeful Direcției Mari Contribuabili din cadrul Agenției Na­ționale de Admi­nistrare Fiscală (ANAF).

„Am avut un caz al unei companii din top 10 cifră de afaceri din România care scotea banii prin salarii nejus­tificate. După ce le-am arătat raportul, au plătit la buget a doua zi 27 milioane de lei cu tot cu penalități de întârziere și accesorii. E o practică foar­te des întâlnită”, a adăugat Mișa.

El spune că până în 2013 ANAF-ul nu a urmărit aproape deloc această zonă: „A fost un teren destul de virgin până acum zona de transfer pricing. Au fost foarte multe companii care au realizat export de profit foarte mare pe care îl identificam pe baza noilor criterii de risc si pe baza noilor tehnici îmbunătățite de analiză de risc”.

Direcția Mari Contribuabili acoperă, potrivit b1.ro, activitatea a circa 1.500 de mari companii din toată țara, care au pondere de circa 50% în totalul veniturilor totale la bugetul consolidat al statului, care s-au ridicat în total anul trecut la circa 233 de miliarde de lei (52 mld. euro). Direcția are în vedere companiile cu pierderi și cu rate reduse de profit.

„Avem companii care de 4-5 ani de zile au rata profitului între 1,9% şi 2%. Lucru care este evident destul de supărător pentru că este foarte puţin probabil ca cineva să gândească un anumit business şi să reuşească să îl facă la acelaşi nivel constant astfel încât rata profitului să fie în permanenţă aceeaşi. Este foarte mic, nu ar mai justifica o afacere în sine. Mai ales o afacere mare, de anvergură în România. Ar fi mult mai simplu ca respectiva companie să depună banii la bancă sau la un fond de investiţii şi să obţină un randament financiar mult mai bun şi mult mai justificat.“

Oficialul ANAF a mai spus că în principal companiile scot bani din România prin plăţi suprevaluate de bunuri şi servicii, apoi prin plăţi/bonusuri pentru management dar şi prin plăţi de milioane de euro pentru firme de avocatură sau chiar de consultanţă fiscală, care teoretic ar trebui doar să găsească căile legale de micşorare a bazei de impunere.

„Am avut un caz al unei companii din top 10 cifră de afaceri din România care scotea banii prin salarii nejus­tificate. După ce le-am arătat raportul, au plătit la buget a doua zi 27 milioane de lei cu tot cu penalităţi de întârziere şi accesorii. E o practică foar­te des întâlnită”, a explicat Mişa.

El spune că până în 2013 ANAF-ul nu a urmărit aproape deloc această zonă.

„A fost un teren destul de virgin până acum zona de transfer pricing. Au fost foarte multe companii care au realizat export de profit foarte mare pe care îl identificam pe baza noilor criterii de risc si pe baza noilor tehnici îmbunătăţite de analiză de risc”.

După ce a început să se pună în vedere companiilor abuzurile făcute pentru scăderea masei impozabile, au început să apară şi banii. „Între timp s-au mai stabilit sume destul de con­sistente: 700 milioane de lei (150 mili­oane de euro) sume stabilite de plată strict pe dosarul preţurilor de transfer”, a spus oficialul ANAF.

„Se scot banii din ţară prin onorarii pentru avocaţi, prin companii de avocatură locale şi internaţionale, inclusiv şi în zona consultanţilor fiscali există astfel de derapaje”.

„Vă dau un exemplu din zona juridică – când ai un buget extern de consistent pentru jurişti care acoperă toate domeniile juridice şi ai şi un buget mare, nu mai găseşti justificat de ce mai să mai plăteşti o firmă de avocatură pe care să o plăteşti cu milioane de euro pentru analiza sistemului juridic din România”.

Reprezentantul ANAF a mai spus că se au în atenţie companiile cu pierderi mari. „Avem multinaţionale care de 4-5 ani au între 1,9 şi 2% rata profitului, lucru care evident este destul de supărător dintr-un anumit punct de vedere pentru că este foarte puţin probabil ca cineva să facă şi să gândească un anumit business astfel încât să obţină această marjă. Am avut un astfel de contribuabil într-o acţiune de control şi probabil că o să reintre într-o altă acţiune. O astfel de rată a profitului atât de redusă nu ar mai justifica o afacere în sine, ar fi mult mai simplu ca firma respectivă să ţină banii la bancă sau într-un fond de investiţii. Asta este realitatea, trebuie spusă”, a mai spus Mişa.

La nivelul marilor contribuabili pe categorii de venit, structura ponderii încasărilor în totalul bugetului a suferit nişte modificări crescând ponderea încasarilor din accize în totalul încasărilor generale. La nivelul impozitului pe venit a avut loc o mică modificare la TVA. „Suntem în trendul general, cu un grad de conformare la plată superior mediei ANAF datorită faptului că administrăm contribuabili mult mai instruiţi, pregătiţi din punctul de vedere al pregătirii fiscale.”

Mişa a spus că încasările din TVA sunt la 35%-36% la nivelul încasărilor în totalul încasărilor pe care le realizează. „Suntem într-o evoluţie pozitivă, suntem la o diferenţă de 2 procente creştere valoare nominală la 5 luni faţă de anul trecut.”

Cea mai mare evaziune este în industria IT şi a electronicelor. Aceste domenii sunt o zonă fierbinte şi sensibilă, dar şi zona de oil and gas poate genera multe aspecte noi.

Ce se întâmplă în IT?

„Sunt cunoscute situaţiile în care Google negociază cu diverse ţări din Uniunea Europeană. Nu avem posibilitatea legislativă pentru a realiza astfel de negocieri. Google nu este selectat ca şi mare contribuabil, probabil a fost o eroare de selecţie la momentul respectiv sau nu au fost luate în considerare anumtie aspect”.

Modificarea declaraţiei 394 (care presupune declararea facturilor către ANAF) ţine de Ministerul de Finanţe şi de cadrul legislativ, noi aplicam cadul legislativ, nu suntem decât uneori furnizori de idei şi identificăm problemele pe care le avem în relaţia cu agenţii economici şi le transmitem mai departe pentru a îmbunătăţi relaţia cu contribuabilul, a spus Ionuţ Mişa, Şeful Direcţiei Mari Contribuabili din ANAF.

Evaziunea este pe toate palierele de la mici contribuabili, mijlocii până la mari contribuabili, dar important este să încercăm să combatem acest fenomen fără a-i afecta pe contribuabilii oneşti şi cinstiţi care doresc să îşi desfăşoare activitatea într-un mod corect, a punctat acesta.

S-au produs nişte modificari legislative, printre care şi asupra declaraţiei 088 care au avut ca scop combaterea evaziunii fiscale în zona TVA.

„Suntem în situaţia în care în declaraţia 088 s-au produs modificări, în sensul că documentele anexate la declaraţie au scazut, erau 11 documente care trebuiau anexate pe vechea legislaţie, acum sunt 4 documente, de asemenea numărul întrebărilor din interiorul întrebărilor a scăzut de la 20 la 13”, a afirmat Ionuţ Mişa.

Reducerea impozitului pe dividende a majorat încasările. „Anul acesta impozitul pe dividende este 5%. Există sume estimate la nivelul impozitului pe dividende 2,3 mld ron, impozitul pe dividente pe tot anul”.

„Anterior, 55% din obligaţiile totale aparţineau companiilor de stat. Astăzi suntem undeva la întârzieri la plată de 50%, e vorba milliarde de euro care pot fi recuperate”.

„Nu vom exercita un control extrem de presant asupra agenţilor economici ci să îi lăsăm să se dezvolte, să facă business, să-şi crească afacerile şi veniturile ulterior la buget să vină de la sine”.

Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili este o direcţie în cadrul ANAF, care administrează 1491 de mari contribuabili selectaţi după mai mai multe criterii. În general sunt contribuabilii mari cu acoperire naţională, companiile multinaţionale, companiile din bănci, asigurări.

Ponderea pe care o aduce Direcţia Generală de Administrarea a Marilor Contribuabili din totalul încasărilor ANAF se situează aproape de 50%.

„S-a dorit o îmbunătăţire a activităţii şi pe baza discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială, suntem în derulare la nivelul ANAF cu un program de dezvoltare şi modernizare al ANAF-ului, în urma acestor direcţii s-au gândit câteva direcţii şi câteva soluţii pentru a creşte gradul de conformare al contribuabililor la plată şi pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor fiscal pe car enoi le oferim contribuabililor. Principala noastră dorinţă şi principalul accent este pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi pe partea de asistenţă şi pe interacţiunea pe care o realizăm în relaţia cu fiecare dintre contribuabili administraţi de noi”.

Mişa afirmă că relaţiile cu contribuabilii se îmbunătăţesc. „În urma discuţiilor pe care le-am avut cu cei de la Banca Mondială şi cu cei de la Fondul Monetar am reuşit să schimbăm modul în care realizăm acţiunile de control. Încercăm să ne implicăm cât mai puţin în viata agenţilor economici, în viaţa lor fiscală, în baza unor analize de risc identificăm zonele care au cea mai mare rată de evaziune atât ca şi domenii de activitate cât şi categorii de impozite şi taxe. Este o prioritate pentru noi şi avem acţiuni în derulare şi pe care urmează să le începem”

Ce a mai spus Ionuţ Mişa la ZF Live:

* Încasările din impozitul pe venit sunt duble faţă de încasările din impozitul pe profit. Există acest dezechilibru, important e să vedem care e motivaţia reală pentru că de multe ori apar idei legate de elemente subiective, trebuie facută o analiză serioasă şi mult mai pertinentă pentru a vedea de unde provine acest dezechilibru. El cu siguranţă se regăseşte în legislaţie. Cred că legislaţia fiscal şi sistemul de impozitare este cel care va crea un echilibru între cele două categorii.

* Actiunile de control generează sume suplimentare. Cele mai mari încasări la buget vin din comerţ, transport şi energie.

* Am început să generăm controale punctuale pe o anumită categorie de impozit, TVA. Controalele durează mai puţin, o relaţie mai deschisă şi mai prietenească cu contribuabilul, încercăm să realizăm o relaţie deschisă cu acesta din punct de vedere al colaborării între institutia noastră şi el.

* Jocurile de noroc sunt o zonă puternică de evaziune, am generat controale, avem sume suplimentare atrase 140 mil ron de la începutul anului.

* Avem în zona tutunului realizate controale, avem discuţii lunare cu companiile mari, am reuşit să legăm o relaţie mult mai bună şi o comunicare mult mai bună cu ei, asigurandu-le confidenţialitatea toatală a datelor pe care le furnizează.

* Avem operaţiuni de control finalizate şi în zona petrolieră, care s-au finalizat cu sume importante.

* Am avut verificări în portul Constanţa, am stabilit sume de plată mai mari de 100 mil ron la nivelul câte unei singure companii.

* Mai sunt reduceri de fiscalitate care ar trebui realizate gradual în anii următori. Cred că unul dintre elementele cheie este corelat cu modul în care se va întocmi bugetul. Dacă proiecţia bugetară va fi una cu adevărat realist raportată la capacitatea reală a ANAF-ului de a încasa aceste sume, probabil că se pot face asemenea reduceri.

* Raportate la media europeană încasările din TVA nu sunt la nivelul aşteptărilor.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.07.2016