Marile agenţii internaţionale de presă (Reuters, The Associated Press, France-Presse) au publicat articole despre protestele de duminică seara din Bucureşti şi alte oraşe din România. Relatările agenţiilor au fost preluate de alte publicaţii cunoscute, cu tot cu o serie de informaţii false.
Dacă Reuters şi France-Presse au furnizat relatări destul de exacte (chiar dacă preluau fără argumente tezele unei singure tabere), The Associated Press (AP) a inserat în articolul preluat, printre alţii, de New York Times, Washington Post şi Fox News, o serie de informaţii care nu reflectă realitatea.
Informaţii false din relatarea AP:
1. Uniunea Europeană a criticat proiectul de modificare a legilor justiţiei. NU este adevărat! Urmează discuţii oficiale pe proiect. Anterior, doar reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti s-a exprimat vag în legătură cu o serie de propuneri ale ministrului Toader, care nu se mai regăsesc în proiectul depus la Camera Deputaţilor.
2. Printre modificările care au generat protestul se numără şi oferirea posibilităţii unei persoane condamnate să candideze la preşedinţie. NU este adevărat! În legislaţia autohtonă există deja această posibilitate. Un proiect care ar interzice acest lucru (foarte posibil în mod neconstituţional) a primit doar un aviz negativ în Comisia juridică din Senat.
3. Proiectul ar oferi ministrului Justiţiei prerogativa numirii procurorilor de rang înalt. NU este adevărat! Preşedintele este menţinut în schema numirii procurorilor şefi, fiind eliminat doar din procedura de revocare. Chiar şi în proiectul iniţial, modificat între timp, numirea o făcea secţia de procurori a CSM.
4. O comisie parlamentară a aprobat deja proiectul şi urmează votul în plen. NU este adevărat! Proiectul abia a fost înregistrat la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.
Dincolo de articolele agenţiilor de presă, cunoscuta publicaţie Politico realizează o relatare proprie a evenimentelor din România, sub semnătura unei românce. Autoarea demonstrează că nu a citit proiectul de modificare a legilor justiţiei, pentru că informaţia principală despre document este falsă.
“Amendamentele propuse includ eliminarea prerogativei preşedintelui de a numi procurorul şef anticorupţie, care în schimb ar urma să fie nominalizat de ministrul Justiţiei şi apoi numit de CSM”, scrie autoarea. În proiectul de lege înregistrat la Camera Deputaţilor, prerogativa numirii procurorilor şefi rămâne la preşedinte, în forma actuală: ministrul justiţiei propune, CSM avizează, preşedintele numeşte.
Autor: Florin Pușcaș
Sursa: Stiri pe surse