S&P vede economia cu peste 6% mai jos decât anul trecut, FMI spune că lucrurile sunt mai rele decât s-a crezut, suntem fruntaşii UE la prăbuşirea sectorului construcţiilor, avem al şaptelea deficit comercial european.
Asupra economiei româneşti se abat nori negri. Dacă în majoritatea tărilor UE se întrevăd semne ale revenirii economiilor naţionale, în România fundul încă nu a fost atins. O arată atât estimări ale organismelor financiare, dar şi realităţile din teren.
Economia României va scădea cu mai mult de 6% în acest an, consideră analistul Standard&Poor’s Marko Mrsnik. “Probabil că după un al doilea trimestru slab vom revizui previziunile pentru PIB-ul României în scădere. Vedem că investiţiile scad puternic, la fel şi consumul. Ultimele evoluţii sunt influenţate de politica restrictivă a creditării. Este greu de stabilit o cifră exactă, incertitudinea este foarte mare, mă gândesc la o scădere mai amplă de 6%”, a declarat Marko Mrsnik, la The Money Channel (TMC).
Referitor la deficitul bugetar, analistul S&P a precizat că, încă de la începutul acestui an, agenţia de rating prognoza depăşirea ţintei stabilite de Guvern cu FMI, de 4,6% din PIB. “Suntem foarte conservatori în ceea ce priveşte previziunile privind deficitul bugetar şi trebuie să spunem că de la începutul acestui an am estimat un deficit bugetar de 6,2% din PIB, indiferent de ţintele fiscale impuse de FMI şi de Uniunea Europeană, de aproximativ 4,5%. Acest lucru este cauzat de o scădere puternică a veniturilor. Impozitul pe venit de asemenea a avut un impact asupra a ceea ce se întâmplă în economie şi nu vedem o corespondenţă în ceea ce priveşte cheltuielile”, spune Mrsnik.
“Sigur, contracţiile ciclice sunt mai puternice decât ar fi putut să prevadă cineva, chiar şi FMI sau UE aveau previziuni pentru o contracţie mai moderată în acest an, totuşi cred că ar avea o oarecare flexibilitate, ar putea fi acceptate nişte deficite mai mari, dar trebuie să vedem acest efort de consolidare care trebuie să fie foarte evident din partea autorităţilor. Cred că toată lumea a ajuns la concluzia că este nevoie de măsuri de îmbunătăţire în zona cheltuielilor, care au crescut foarte mult şi nejustificat în ultimii ani şi trebuie restructurate”, mai afirmă economistul de la S&P. El avertizează de asemenea că Guvernul “s-ar putea baza excesiv pe finanţarea de la băncile locale”, în condiţiile în care activele sectorului bancar sunt deţinute de către băncile mamă străine, care la un moment dat şi-ar putea schimba strategia şi ar putea să se teamă de risc, reducându-şi astfel finanţarea statului prin aceste canale.
Nici FMI nu ne vede mai bine. Fondul Monetar internaţional va coborî prognoza privind contracţia economiei României în 2009, de la nivelul de -4,1% agreat în martie, pentru că, între timp, “situaţia s-a deteriorat”, a spus vineri reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, la The Money Channel.
“La finalul misiunii (din august – n.r.), când vom avea mai multe informaţii, vom face cele mai bune proiecţii şi estimări pentru restul anului 2009. Dar va fi o estimare mai scăzută decât cea de 4,1% din martie, pentru că situaţia s-a deteriorat”, a spus Lybek. El a evitat să dea însă o cifră exactă, precizând doar că la finalul misiunii FMI, respectiv pe 10 august, vor fi prezentate datele finale privind perspectiva economică a României. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat miercuri la Realitatea TV că economia în România s-ar putea contracta în acest an cu 6,5-7,1%, nivel mult peste cel luat în calcul de guvern la rectificarea bugetară, de 4%. Estimarea prezentată de ministrul Finanţelor este cea mai pesimistă furnizată până în prezent de un membru al Executivului. Guvernul a preluat la momentul semnării acordului cu FMI prognozele macroeconomice ale Fondului, ce prevedeau o contracţie a Produsului Intern Brut (PIB) al României cu aproximativ 4% în 2009.
Mulţi analişti au înrăutăţit în ultimele săptămâni prognozele privind evoluţia economiei româneşti din acest an. Analiştii ING se aşteaptă la o comprimare a economiei româneşti cu 7,1%, cei ai UniCredit prevăd un declin de 5,2%, în timp ce analiştii Raiffeisen estimează o scădere a PIB cu 6%.
Dincolo de hârtiile analiştilor S&P şi prognozele FMI, economia nu prea mai duduie nici în teren. În luna mai am avut cea mai semnificativă scădere anuală a construcţiilor din UE. Activitatea sectorului de construcţii din România s-a diminuat în mai cu 23,7% faţă de luna similară din 2008, fiind cea mai mare scădere din Uniunea Europeană (UE), şi depăşind de peste două ori reducerea pe ansamblul blocului comunitar, care a fost de 9,6%, a anunţat, vineri, Eurostat.
Acesta a centralizat date pentru 12 din cele 27 de state membre şi arată că sectorul construcţiilor a înregistrat în mai scăderi în 9 state membre şi a crescut doar în Suedia (10,9%), Germania (1,2%) şi Polonia (0,1%) faţă de luna similară din 2008. După România, scăderi semnificative în termeni anuali au mai fost înregistrate în mai în Slovenia
(-21,1%) şi Marea Britanie (-17,9%).
Nici la capitolul schimburi comerciale nu stăm bine. România s-a clasat în primele patru luni din 2009 pe locul şapte între statele Uniunii Europene (UE) cu un nivel ridicat al deficitului comercial, de 2,9 miliarde euro, potrivit datelor publicate vineri de biroul european de statistică, Eurostat.
Deficitul comercial al României s-a redus de peste 2,5 ori în perioada ianuarie – aprilie faţă de luna similară din 2008, după ce importurile s-au diminuat cu 36%, iar exporturile au fost cu 20% mai mici decât în aceeaşi perioadă din 2008, potrivit calculelor Eurostat.
În primele patru luni din acest an, România a exportat bunuri în valoare de 8,7 miliarde de euro, cu 2,2 miliarde de euro mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Importurile s-au cifrat la 11,7 miliarde de euro, în scădere cu 6,5 miliarde de euro în acelaşi interval.
Cele mai mari deficite comerciale au fost înregistrate în primele patru luni în Marea Britanie (31,2 miliarde euro), Franţa (20,3 miliarde euro), Spania (17,5 miliarde euro), Grecia (9,5 miliarde euro), Portugalia (5,3 miliarde euro) şi Italia (4,7 miliarde euro). Pe de altă parte, Germania, Irlanda şi Olanda au avut, în acest interval din 2009, cele mai mari excedente, de 36,8 miliarde euro, 12,7 miliarde euro, respectiv 11,6 miliarde euro.
Doru Cireasa
sursa: cotidianul.ro