David Popovici, 16 ani, a reușit o performanță de excepție la JO de la Tokyo, depășind recordul național și mondial la juniori în proba de natație 200m liber și ocupând locul 4 în finala probei.
Sportivul este legitimat la CSA Steaua București, club departamental, nu-i așa, finanțat de Armată. E rău că e club departmental, sunt deranjați toți cârcotașii din România că de ce dă armata bani la sport. Dar, guvernul României cu cât mai finanțează sportul românesc, cu cât susține guvernul sportivii români din toate federațiile sportive? Ce alți sportivi mai sunt capabili de performanță la înalt nivel fără susținere financiară?
Într-un domeniu, sportul, în care România excela și în care a dat lumii numeroși campioni olimpici și mondiali, prin care și-a construit un renume care a însemnat inclusiv diplomație, a ajuns astăzi să se lupte pentru 5-6 medalii la JO. Kosovo, cel mai sărac stat din Europa, stat pe care România nici nu îl recunoaște, are două medalii de aur în prezent, peste România. Fără investiție publică în sport, fără susținerea investiției publice și private în sport, nu se poate face performanță. De asemenea, în politica dedicată educației, statul a abandonat aproape total sportul. Nu se mai organizează competiții sportive între școli și licee, care să atragă tineri în practicarea sportului, accesul la facilități, săli, terenuri este limitat sau blocat, ca nu mai e voie sa se joace copiii, construim terenuri care stau goale sau se închiriază adulților, dar copiii nu au voie, ca se strică. Cluburile sportive școlare sunt lăsate în paragină. Cum în Franța, Italia, Germania se poate face sport de calitate cu copii și juniori, acolo cum pot fi cluburi ale primăriilor și ministerelor, dar în România e greșit? De ce? De idioți ce suntem, de-aia!
Toate acestea pentru că, nu-i așa, nu e eficient economic și doar ne-a spus dl prim-ministru că nu va mai cheltui bani publici în domenii care nu sunt eficiente. Cu astfel de gândire politică defectuoasă, tineri precum David Popovici devin nu doar excepții, el oricum fiind o excepție prin talentul său, dar devin o pasăre rară care se întâmplă să facă performanță în ciuda politicii dominante anti-sport. Bine că facem pe dracu’ in patru să cumpărăm 120 de milioane de doze de vaccin, deși nu ne trebuie atâtea, ca să menținem cică sănătatea publică, dar reducem sportul la zero, ținem copiii în izolare și departe de școală, să respire prin măști, de o să avem copii și tineri cu dizabilități, incapabili să mai facă mișcare fizică. Asta înseamnă politică publică handicapată, faliment total al sportului românesc și distrugerea sănătății unei nații.
Autor: Cristian Moisoiu