Animalul este animal. Punct. Iubesc animalele, dețin două viețuitoare patrupede pe care le îngrijesc corespunzător. Dar, viața omului are întotdeauna prioritate. Nu se poate pune niciodată egal. Ursul este un animal sălbatic, așa cum știm încă din clasele primare de școală. Habitatul ursului nu poate corespunde cu cel al omului. Niciodată. E ciudat că trebuie să avem aceste discuții, dar lumea, mai ales cea urbană, pare să fi deprins apucături ideologice tot mai dezumanizante. Nu trăim pe o planetă in care putem relativiza absolut orice. Deci, stabilim că viața omului e prioritară. Apoi, rolul statului, ca formă superioară de organizare a societății umane, este acela de a oferi condițiile de siguranță, protecție și un nivel bun de trai pentru oameni, fără a face risipă de resurse de hrană, fără a distruge mediul natural. Dar, e obligat să ia măsuri de siguranță. Urșii in România s-au înmulțit excesiv, posibil și din cauza omului, ca le-am afectat habitatul, dar chiar și așa, chiar și prin afectarea habitatului lor, populațiile de urși trebuie controlate, pentru că fiind un prădător, ultima verigă în lanț, se extinde asupra habitatului uman. Dacă și la probleme simple avem dubii și remușcări, cu siguranță ne putem lua adio de la vreo evoluție în civilizația umană.
Autor: Cristian Moisoiu