Corsarii Big Tech, Pharma și Finance sunt atât de mari, au atât de multă putere și susținere, au acaparat atât de mult din piață, încât le suntem toți captivi.

Marile corporații alocă imense sume de bani pentru lobby și sponsorizări politice, practică rotația comunistă a cadrelor* și își asigură prin legi cu dedicație protecția monopolurilor, rentelor și privilegiilor astfel plătite, ajungând chiar să pretindă plasarea lor în afara legislațiilor naționale, într-un spațiu liber de ”constrângerile” acestora, unde să își construiască propriile reglementări si ”valori ale comunității”, opozabile tuturor captivilor lor.

Internetul, ca ocean virtual global, este „liber” de reglementări naționale sau internaționale, sistemul financiar global se reglează după liniile directoare impuse cartelar de cele 15 grupuri financiare de importanță sistemică** iar corporațiile Big Pharma sunt scutite de răspunderea pentru efectele nocive ale vaccinurilor*** și ale altor medicamente riscante.

Cândva, în evul mediu, corsarii pretindeau eliminarea oricăror constrângeri și reglementări, imediat ce pătrundeau în teritoriul ”mării libere”. În acest tărâm al nimănui (no man`s land), toată lumea era pe cont propriu, exceptând momentele în care lumea depindea de corsari.

În timpul nostru, corsarii Big Tech, Pharma și Finance sunt atât de mari, au atât de multă putere și susținere a deep state – ului, au acaparat atât de mult din piață, încât le suntem toți captivi. Suntem permanent monitorizați, supravegheați și deposedați de date cu caracter personal (care conțin emoțiile noastre, deci bucăți infinitezimale ale identității noastre) și, pe această bază, devenim recolta lor de ”produse predictive” (estimări ale comportamentului nostru în viitorul imediat sau pe termen mediu). Mai grav – suntem segregați în funcție de ratingul social, care se construiește exact pe baza acestor date cu caracter personal, date pe care, la origini, le-am oferit în dar (cu inconștiență) acestor corsari; acum suntem obligați să le punem la dispoziția lor, cu titlu de ”actualizare a datelor cu caracter personal”.

Nu există alternativă la corporațiile Big Tech, Pharma și Finance. Nu există alternativă la rețeaua lor de sens (meaningful network), o ghildă cu arhitectura unei imense și constrângătoare plase care înconjoară întreaga lume (world wide web). Sub acest regim al corsarilor atotputernici, suntem toți ceilalți egali în sărăcie și în lipsa de șanse, suntem liberi doar atât cât ne permite ratingul social, iar solidaritatea (fraternitatea) s-a transformat în distanțare socială. În timp ce marea masă a populației are „dreptul” la tăcere, supunere și ignoranță, oligarhii acestui model economic auto-destructiv au dreptul la profit, cu orice preț, ba chiar dreptul la propriile reguli și valori a-naționale, în dauna tuturor celorlalți membri ai societății. Statele (transformate ele însele în corporații) nu trebuie nici să emită reglementari, nici să impună taxe și impozite care să redistribuie just averea obținută prin efortul tuturor, căci ar încălca „libertatea” acestor neo-feudali, dreptul lor de proprietate fiind inviolabil. Acest capitalism low road, care nu concepe alt azimut decât îmbogățirea (fără just temei) a managerilor și a acționarilor semnificativi, a dus la grave inegalități economice, la sărăcirea treptată a masei mari de consumatori, care și-au redus consumul, în mod natural, dar și-au redus și intenția de consum****. Or, pentru comerț, pentru societate în general, reducerea consumului înseamnă reducerea producției (și, deci, reducerea locurilor de muncă și a încasaării veniturilor bugetare), iar reducerea intenției de consum înseamnă reducerea sau neutralizarea încrederii în viitor, ceea ce ar fi o catastrofă socială.

Acest neo-feudalism este o șocantă întoarcere în timp, la societatea pre-modernă, în care viața și șansele de reușită în viață depindeau de averea moștenită, și nu de meritele proprii ale individului și nici de riscurile asumate.