Cu cîteva luni în urmă, un amic îmi zice că el la Cluj are deja 5 G, în ciuda faptului că în țara noastră nu s-au licitat frecvențe 5 G și discuțiile contradictorii pe seama acestora continuă. De unde știi că ai 5 G? Pentru că am primit un mesaj de la compania de telefoane mobile. Probabil că în republica grupului de la Cluj se poate.
În urmă cu un an, Poliția Română cumpără un sistem de recunoaștere facială împreună cu pregătirea a 200 de specialiști care să opereze la IGPR. Se poate, am zis atunci cînd Mediafax a difuzat știrea. Să-i prindă mai ușor pe infractori, să nu mai umble polițaii cu fotografia în mînă și să tot întrebe prin cartier, îl cunoașteți pe ăsta? Altfel, Uniunea Europeană, în nenumăratele sale recomandări (în care își tot dă cu stîngul în dreptul!) a ajuns foarte aproape de recomandarea interzicerii recunoașterii faciale automate și la distanță. În același timp, mai că ar fi de acord pentru folosirea recunoașterii faciale în scopul identificării copiilor dispăruți sau în cazuri de atacuri teroriste.
„Este necesară o abordare strictă, având în vedere că identificarea biometrică la distanță, unde AI poate conduce la dezvoltări fără precedent, prezintă riscuri extrem de ridicate de intruziune profundă și nedemocratică în viața privată a indivizilor”, se arată într-un comunicat al Autorității Europene de Protecția Datelor.
„AEPD se va concentra în special pe stabilirea unor limite precise pentru acele instrumente și sisteme care pot prezenta riscuri pentru drepturile fundamentale la protecția datelor și la confidențialitate.” (4.04. 2021)
Cu-cu bau! Asta-i mai mult pentru tapaj pe seama drepturilor omului și pentru blocarea chinezilor. După cum bănuiți, împotriva acestora europenii și americanii duc o luptă disperată și orchestrată. De ce zic asta? Pentru că recunoașterea facială a ajuns la performanțe teribile în China, în vreme ce în Europa nu este clar cum ar putea fi folosită fără reglementări care să stopeze încălcarea libertăților cetățenești.
În cazul vaccinării și a certificatului verde, preocuparea europeană este exact pe dos. Atitudinea față de Recunoașterea facială ”prezintă riscuri extrem de ridicate de intruziune profundă și nedemocratică în viața privată a indivizilor”, zice AEPD. Un comisar european întărește afirmația și zice că recunoașterea facială automată încalcă regulile GDPR” ( Margarete Vestager) .
Certificatul de vaccinare nu este vizat de această temere. El poate atinge politicienii la vot. De asta politicienii români se tem de el ca Dracu de tămîie. Baza de date întocmită de CNAS pentru gestionarea datelor pacienților, cea realizată pe fonduri europene și rămasă în gestiunea SRI, nu deranjează nici ea, în ciuda ilegalității sale.
Ce zicea AEPD în 4 aprilie 2021 sună într-un fel, în vreme ce decizia luată de Autoritatea pentru Digitalizarea României sună nițel diferit. Aproape pe șest, fără consultare publică, fără dezbateri în Parlament, o autoritate mai mult inexistentă adoptă și publică în Monitorul Oficial, miercuri, 24 noiembrie 2021, o decizie a președintelui Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) prin care sunt aprobate Normele privind reglementarea, recunoașterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video” (HotNews).
Bravo Gogu! Un neica-nimeni de la o Autoritate (fantomatică și ea!) decide by night normele de utilizare a tehnologiilor de recunoaștere facială.
„Normele prevăd ca identificarea să se realizeze prin tehnologii digitale inovatoare care folosesc inteligența artificială și/ sau procese machine learning – cum ar fi aplicațiile care realizează identificarea unei persoane și/sau verificări ale actelor de identitate prin capturi de imagini digitale, măsurători ale semnalmentelor biometrice faciale, comparare de imagini – sau tehnologia NFC încorporată în documentele electronice de identitate. Normele asigură faptul că identificarea se face la cel mai înalt nivel de securitate. Fiecare platformă care va realiza video-identificarea va trece printr-un proces complex de audit și va fi avizată de Autoritatea pentru Digitalizarea României”, a precizat Octavian Oprea, președintele ADR, citat de HotNews.
Citiți cu atenție relatarea site-ului citat mai sus. Avem deja recunoaștere facială. În procesul de video-identificare, cetățeanul va avea nevoie de un dispozitiv electronic cu care să captureze imagini ale feței și imagini cu cartea de identitate sau pașaportul. De asemenea, acesta va trebui să fie identificat într-o bază de date.
Pe parcursul procedurii de video-identificare, cetățeanului i se pot adresa diverse întrebări pentru ca platforma să se asigure că în fața laptopului sau a telefonului nu este o altă persoană decât cea din documente.
După ce acești pași au fost parcurși cu succes, ultimul pas este confirmarea cu un factor de autentificare suplimentar, prin transmiterea către cetățeanul care parcurge procedura de identificare a persoanei la distanță a unui cod de unică folosință (One Time Password – OTP), sau prin transmiterea unui link cu o durată limitată, special creat în acest scop, generat în mod individual (prin e-mail sau SMS).
Normele vor intra în vigoare în 30 de zile, dar operatorii economici sau instituțiile care vor folosi identificarea la distanță prin mijloace video au la dispoziție o perioadă de 8 luni (240 de zile) pentru a se pune în acord cu acestea.
Această perioadă de armonizare tehnică asigură că platformele tehnologice dezvoltate până acum în această direcție pot fi adaptate normelor fără a exista o perioadă de întrerupere”.
Aveți pierderi de memorie? Vă recunoaște cineva? Întrebați-i pe băieții de la SRI și de la poliție cine sunteți!
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: cotidianul.ro