Am tot așteptat punctul final și bilanțul de la așa-zisă școală de vară de la Balvanyos. Nu mi-am imaginat că premierul Ungariei vine în România să caște ochii la peisaj și nici să pună un pui de lumină în scăfîrlia celor tineri.
De fiecare dată a lansat tot felul de idei împușcate în inimă și cu aripi de tablă. Eram gata să pun pariu că nu ratează nici acest prilej, în ciuda faptului că amărîtul de Bogan Aurescu, ministrul nostru de Externe, cu gîndirea lui de diplomat neterminat, ne asigura că a convenit cu confratele său maghiar că la Școala de vară ”discursul public (al lui Viktor Orban-n.red.) să se încadreze în parametrii pe care îi știm deja, ai tratatului politic de bază, ai Declarației de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI de la care anul acesta aniversăm 20 de ani de existență. Și răspunsul a fost unul pozitiv. Înțelegem că (Viktor Orban – n.red.) va participa la această tabără de vară. Vom vedea care este conduita oficialilor ungari. Eu sper că ea se va modela după ceea ce colegul meu, Peter Szijjarto, mi-a spus”.
Ei bine, Viktor Orban n-a făcut decît să continue jocul pe care oficialii unguri îl fac de decenii. Cînd mai subtil, cînd metaforic, cînd grosolan, cînd descalificant la adresa României, cînd pe față, cînd prefăcut amical și cointeresați în cooperări, ei își continua proiectul (visul, speranța, iluzia etc) născut din rana numită Ungaria Mare.
De data aceasta, Viktor Orban a venit ca spectator, dar ca unul care s-a străduit să înflăcăreze publicul maghiar și, în același timp, să probălească un lucru. Cum se comportă România în situația în care un eveniment este stopat de autorități. Și, în ciuda refuzului, el se desfășoară și se bucură de participarea premierului ungar. Ce face statul român? Cheamă jandarmii? Închide porțile sau aduce militanți? Sau rămîne cu gura căscată și își dă încă o dată cu stîngu în dreptul?
Adevărul este că această școală de vară este o tiribombă (jonglerie) politică bine meșterită pe care țara noastră n-a știut cum s-o contracareze. S-a ferit de ea, a ignorat-o și a înghițit în sec. De fiecare dată, la Balvanyos vin tot felul de oficiali unguri ca să păstreze pe viu legături economice, spirituale, culturale, sportive (și de altă natură!) cu populația maghiară, devenită de o vreme electorat maghiar conectat la alegerile din Ungaria și zic tot felul de vrute și nevrute. Și, printre panglici, povești și declarații scapă mereu aluzii și strîmbe la adresa României și a politicii românești. Dacă se rățoiește cineva la ei, oficialii maghiari joacă rolul vulpii și zic că noi n-am înțeles bine și am rupt cuvintele din context, că era o declarație nevinovată, de vacanță, pe cont propriu, că nu-i politica Ungariei, că n-a fost făcută în Parlament sau în nu știu ce instituție maghiară, ci este doar o chestie de vacanță pe care proștii de români o umflă sau o dezumflă și că sînt încă departe de democrație și de spiritul european.
Jocul acesta îl face Ungaria de peste un secol, iar cei care ne conduc răspund mereu cu cîte o bîlbă politicoasă. Se tem, se sfiesc, n-au idei pentru replică, n-au strategii de răspuns sau de contrat planurile maghiare și răspund mereu ca proștii în așa fel încît și replicile pot fi folosite împotriva lor și a noastră.
Ultima dumă a lui Viktor Orban lansată în această vacanță politică vulpească sună așa: „Noi (n.r. maghiarii) nu suntem o rasă mixtă … și nu vrem să devenim o rasă mixtă”.
Cum să se amestece cu românii?
În 1991 am publicat în revista Expres o scrisoare deschisă adresată președintelui Ungariei Arpad Goncz. Erau ani în care „patrioți verzi și din Ungaria și din România trăiesc cu fierea în gît”. În scrisoarea sa de răspuns, Arpad Goncz îmi scria despre amestecul de etnii din această parte a Europei unde evenimentele istorice și originile se întrepătrund. Detașarea intelectualului maghiar îndepărta orice perspectivă de tip Viktor Orban. Aș fi zis că în țara vecină ideile fasciste au dispărut fără urmă!
Dintr-o dată, Viktor Orban zornăie din pinteni și recurge la un csardas pe cont propriu, lansînd în România o teorie de fanatic. Omul se dezice de solidaritatea europeană (dar vrea fondurile! ) și trece rapid la un limbaj de tip fascist. Ca la o palmă peste tureacul cizmei face o punte cu puritatea rasei lansată de Hitler și visează la o puritate ungurească. Numai că n-a anunțat începerea campaniei de instalare a purității etnice în Transilvania!
Că Viktor Orban a scăpat hățurile și coboară vertiginos într-un delir ideologic este treaba lui și a compatrioților săi maghiari.
Problema noastră este că pe teritoriul României suntem ridiculizați mereu, luați la bastoane, avertizați că ”eternul” maghiar rezistă bine-merci! Numa nu ne zic că le stricăm rasa! În văzul lumii devenim teritoriul de pe care oficialii unguri lansează cele mai puturoase rachete ideologice și politice.
Cum răspundem? Cu muțenia și cu privirea disprețuitoare a lui Klaus Iohannis? Cu bîlbele primului-ministru? Cu fandoselile și cu parfumul buclelor date peste cap de degetele președintelui de Senat? România n-are om cu voce în stare să se ridice în fața prostiilor și aberațiilor care vin ca niște copite pe fruntea noastră!
A sărit cu gura Paul Stănescu! Nu care cumva să-i strice iluziile lui Ciolacu, abia băgat în seamă pe la Bruxelles! Să protesteze tractoristul partidului, nu Camera Deputaților!
S-au mai găsit și unguri din Ungaria care să zică ”nem” la așa enormități. Viceprim-ministrul guvernului român prezent la show-ul lui Viktor Orban a rămas mut! Parcă l-ar fi gîdilat la lingurică! Ministrul Sportului, ce să facă! Omul se exprimă numai cu bicicleta!
Europarlamentarul român Alin Mituță a dat și el o replică la ideile deșuchiate ale lui Viktor Orban. „A vorbi despre rasă sau «puritate» etnică, în special într-o regiune atât de amestecată cum este Europa centrală și de est, este pur și simplu delirant și periculos. Și așa este și domnul Orban”, a scris Mituță pe Twitter.
Super! România este păzită de Mituță, nu de Iohannis, nu de guvern, nu de Ciucă și de Ciolacu!
Frumos! Noi ne apărăm de talibani, noi îi ajutăm pe ucraineni să se apere de ruși, iar de prostiile rostite de unguri ne apără Mituță și agricolul Paul Stănescu!
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa. cotidianul.ro