Dacă Formatul B 9 s-ar fi ținut la București și dacă președintele Joe Biden ar fi transmis salutul și asigurările sale lui Klaus Iohannis, atunci am fi înțeles că politica externă a României ar fi avut un anume succes. Dar Formatul București 9 s-a ținut la Varșovia, președintele american n-a trecut prin România, iar semnalele sale de simpatie și solidaritate au fost adresate președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. De unde trebuie să înțelegem că pe flancul estic, indiferent cum suntem, harnici, mutălăi sau supuși, Polonia este vioara întîi. Iar o parte din importanța României s-a mutat la Chișinău.
Am reținut din declarația lui Klaus Iohannis făcută la Varșovia o frază din care puteți înțelege și dumneavoastră ce am înțeles și eu.
„Noi, liderii de pe Flancul estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii. Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât cât va fi necesar, pentru a câştiga acest război. România va continua să facă acest lucru. Nu suntem singuri în demersul nostru. Efortul nostru are un obiectiv şi o amploare transatlantice.”
Cheia se află propoziția „să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor față de Ucraina„. Doar că mulți dintre noi nu știm care este lista acestor angajamente, mai ales că ele sunt menționate la plural. Precizarea lui Klaus Iohannis mai conține o afirmație extrem de importantă. Ea formulează în clar unul dintre angajamentele asumate:
„Acest angajament este extrem de solid şi vizionar: o prezenţă militară americană crescută – care trebuie să continue – şi pregătirea unei strategii a Statelor Unite ale Americii pentru Marea Neagră”.
Este vorba de „o prezență militară americană crescută”.
Indiscutabil, acesta este unul dintre angajamentele invocate. Cu siguranță este și cel mai important, angajamentul fiind și „solid și vizionar”. „Solid” înseamnă categoric. La nivel de state și de NATO înseamnă negociat, semnat, parafat, pus în practică. Sau aflat deja în pregătiri ca să fie pus. Angajamentul mai este și „vizionar”. Cine a fost vizionarul în cazul acestui angajament? Un american? Joe Biden? Un român? Sau are și NATO un Rasputin sau un Petrache Lupu?
Nu vreau să înțelegeți că aș putea fi contra sau pentru. Vreau doar să înțeleg și să știu care sunt angajamentele. Nu de alta, dar de un an de zile de cînd Rusia a năvălit în Ucraina suferim de o cumplită lipsă de informație. Trăncănitul televiziunilor nu ține loc de informație oficială. Oficialii vorbesc rar și numai în șabloane și în dodii. Tot ce știm vine doar dintr-un cutremur de păreri. Iar populația suferă de pe urma acestui delir părerologic. Mulți au început să se teamă de război. Sunt semne de o viitoare psihoză născută din absența informațiilor oficiale.
Mă bucur că președintele Klaus Iohannis a fost între cei prezenți la Varșovia și că formatul B 9 își menține valabilitatea chiar și în Polonia. Dar n-am înțeles ce s-a decis. De exemplu, cît de „crescută” va fi prezența militară americană în țara noastră? Și pe ce bază a fost decisă? Pe „viziunea” lui Klaus Iohannis? A lui Ciolacu și Ciucă? Sau încă nu știm mare lucru? Ni s-a transmis și cu asta basta!
Fiind plecat prin provincie, am fost asaltat de cunoscuți cu o singură întrebare:
-Cornel, tu ce știi? Va fi război?
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: cotidianul.ro