Coreea de Sud este o țară democratică și aflată într-o relație strânsă cu NATO. Președintele Yoon Suk Yeol a fost cercetat pentru rebeliune și tentativă de impunere a legii marțiale (care a și izbutit pentru un scurt timp!).
„Președintele Yoon a justificat măsura prin dorința sa de a proteja țara de „forțele comuniste nord-coreene” și de a „elimina elementele ostile statului” (site-ul Radio Europa Liberă).
Amenințarea CSM (instituție fundamentală a statului de drept) cu un referendum, ”dacă magistrații vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci al breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, aparține președintelui Nicușor Dan. El a folosit formularea pentru a apăra interesul public de politica unor grupuri de interese din Justiție.
Dacă președintele s-a gîndit la o „consultare” și a rostit „referendum”, avem doar o festă a memoriei și, în cel mai rău caz, o problemă psihiatrică. Dacă intenționează cu orice preț un „referendum” printre magistrați, ne aflăm într-o situație de încălcare a Constituției. Explicit sau indirect spun asta zeci de profesioniști în materie. Președintele României n-are nici o acoperire legală nici pentru referendum în rîndul magistraților, nici pentru dizolvarea (anularea, desființarea) Consiliului Superior al Magistraturii.
Pot fi socotite asemenea „inițiative” neconstituționale ca un atac la ordinea constituțională și la statul de drept? Deja grupări politice au avansat ipoteza suspendării președintelui.
Și, dacă aceasta nu se concretizează, mai rămîne de lămurit șirul de coincidențe. Să nu uităm că aproape simultan cu „documentarul” Recorder (9 decembrie), președintele Nicușor Dan a anunțat (10 decembrie) că lucrează la un raport asupra justiției. Încă din 11 decembrie, ong-ul Declic inițiază o petiție pentru modificarea legilor Justiției. Apropiere întîmplătoare sau suspectă? Declic (ong dirijat) a chemat la seria de apeluri de protest pe 12 decembrie, iar pe 15 decembrie a lansat o petiție pentru demiterea Liei Savonea (nodul gordian de nedezlegat pentru tabăra președintelui) și diverse mesaje pentru modificarea legilor Justiției. Tot în mare grabă, cu trei zile în urmă, guvernul României a formulat Decizia de formare a unui grup de lucru care să propună modificări pentru legile Justiției.
Succesiunea evenimentelor are aerul de pregătire și premeditare.
Acest asalt asupra Justiției desfășurat în două săptămîni poate fi socotit mai mult decît neobișnuit. De la un material de presă la proteste, apoi rapid la inițiative de destituire și modificări de legislație, plus amenințări la ordinea constituțională este o cale lungă parcursă în prea mare viteză.
Totul pare suspect de organizare minuțioasă. Un procuror ar putea considera aglomerarea de evenimente în jurul Justiției nu ca o expresie a hazardului și nici ca o răbufnire a unor tensiuni acumulate în societate, ci ca o diversiune, ca o punere în scenă pentru a destitui magistrații aflați la cîrma principalelor mecanisme ale Justiției din România.
Ipoteza organizării ar putea avea trăsăturile unei activități care intră în conflict cu legislația României. Și ea ar putea să fie confirmată. Fie președintele a cerut, a sugerat sau a dat ordin, fie personaje influente din preajma sa, gen generalul Lucian Pahonțu (SPP) sau din alte servicii să fi inițiat o operațiune de declanșare a unor oportunități pentru instalarea noii garnituri pro-Nicușor Dan în Justiție.
Ascund toate evenimentele din aceste zile direcționate pe destabilizarea Justiției niște elemente de infracționalitate la adresa ordinii publice, a Constituției și a Statului de Drept?
Răspunsul nu poate veni decît de la o investigație condusă de un procuror. Numai rezultatul unei anchete poate fi baza unei delimitări între o suspendare și o arestare.
Autor: Cornel Nistorescu