Urmează a doua Mare Austeritate, după aceea din ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Provocată tot de plata datoriilor externe. Mă rog, Ceaușescu a renunțat să mai împrumute, Cîțu, încă nu. Deosebirea fundamentală între cele două perioade este aceea că în anii 1980 a fost folosită metoda penuriei de bunuri și servicii. Nu s-au tăiat salarii și pensii, nu s-a dat drumul la inflație. Pur și simplu nu aveai ce cumpăra cu banii pe care îi aveai. Era și o formă de finanțare internă a economiei, pentru că banii erau economisiți în bănci de stat, în special la CEC.
Acum se umblă masiv la reducerea puterii de cumpărare, prin inflație, în special, prin înghețarea salariilor și pensiilor. E foarte probabil ca, pentru reducerea deficitului de cont extern, să nu fie suficientă inflația, și se poate organiza și o penurie de bunuri și servicii, justificată într-un fel sau altul.
Deocamdată pare ca inflația să funcționeze pe post de moderator al consumului din import. Doar că tot inflația pune cruce multor investiții, costul materialelor oprind suficiente șantiere, încât să înceapă să se vadă în statistici.
Oricum, România Nu va mai fi un stat social. Și, în curând, nu va mai fi nici stat. Asta e: ați vrut capitalism, consumați fără moderație!
PS: de la Cristian Socol: ”Dezastru. Plus 70% la dezechilibrul extern. Comunicat BNR de azi: “În perioada ianuarie – iulie 2021, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9 057 milioane euro, comparativ cu 5 350 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2020”. Datoria externa a crescut cu 6 miliarde euro, în aceeași perioadă.”
Autor: Constantin Gheorghe