Bun. Încerc să fiu cât se poate de simplu și de clar în explicații. Încercați să treceți dincolo de deranjul ăsta din Ucraina. El este parte a întregului, în măsura în care facilitează niște dezvoltări de natură economică și militară. Dar nu este determinant. Determinant este procesul de revenire la economia ”cărămizi și mortar” în SUA.
Economia bunurilor simbolice și-a epuizat capacitatea de a fi un motor al creșterii economice. SUA nu-și mai pot permite, în concurența lor cu actori economici precum China, Rusia, UE, să trăiască doar din speculații financiare, jocuri și aplicații pe telefon, ceva resurse energetice și inevitabilul armament, pe care nu prea mai au cui îl vinde.
Ca să-și vândă resursele energetice în exterior, SUA trebuie să scoată pe cineva de pe piață. Măgăreața a căzut pe ruși, bucata lor de piață europeană. Asta explică sancțiunile și soarta Nord Stream II. Prilej cu care au pus Germania la cheltuieli militare iraționale. Iar Germania a delocalizat prea mult producția industrială, în China și în Rusia.
Dacă vinzi resurse energetice în UE, și UE le folosește pentru a exporta pe piața rusă și chineză, iar n-au făcut nimic! De asta SUA doresc și piețele europenilor în Rusia, dar și în China. Dar cum să faci asta? Simplu: îți pui la muncă sclavii din Europa de Est. Care, probabil, va fi re-industrializat cu bani americani, care vor produce și pentru piața UE, dar și pentru piața rusă. Eventual și pentru piața chineză.
Din nefericire americanii s-au trezit prea târziu la realitate. O schimbare atât de radicală a economiei americane este cvasi-imposibilă. Mai ales când economia financiară, cea care domină acum economia americană, i-a obișnuit pe acționari cu bani mulți, mulți, făcuți peste noapte. Nu cred că ei vor accepta așa de ușor schimbarea. Dar o vor accepta, dacă statul american le asigură piețe. Sancțiunile împotriva Rusiei asta fac: deschid piețe pentru capitalul american. Și e doar începutul bătăliei pentru piețe.
Deci, în esență, deranjul are două surse: sfârșitul unui ciclu de creștere economică, și nu există acel salt tehnologic necesar unui alt ciclu de creștere, și lupta pentru piețe, piețe la care SUA a renunțat, crezând că e suficientă producția de bunuri simbolice. E un soi de întoarcere la capitalismul clasic. Care, în trecere, ar putea rezolva și problema inechităților extreme din SUA, prin redistribuirea fructelor creșterii economice spre muncă, dinspre capital.
Violența și războaiele vor domina această tranziție. Care ar putea avea rezultate tragice pentru mulți, din UE, din Rusia, din China și din alte zone pe care au pus ochii americanii. Va fi crâncen!
Autor: Constantin Gheorghe