Mă puteți înjura, nu-mi pasă: eu sunt un fan(atic) al democrației. Nu pentru că ar fi vreo lumină, în comparație cu celelalte sisteme politice. Doar că ea, dacă funcționează, permite ceva ce alte sisteme nu pot face: construcția de alternative. Dacă e ceva pentru care madam Thatcher merită blestemată în veci, și scoasă din ”istorie” este acea ticăloasă TINA! Asta a blocat evoluția sistemelor politice, adaptarea lor la context, la schimbările economice și sociale, firești în orice epocă.
Lipsa de alternative ne-a adus unde suntem, ca țară, și, în sens larg, ca civilizație. Comunismul era un obiectiv de viitor, presupunea evoluție, schimbare, care, la rândul lor, implicau construcția de alternative. TINA a înghețat ORICE evoluție, nu dă nimănui speranța unei schimbări, a unei evoluții. Sunt înghețați în proiect, într-un sistem osificat, care nici măcar instinct de supraviețuire nu mai are.
Democrație fără sistem de contra-puteri nu poate exista. TINA ne spune că nu mai e nevoie de contra-puteri, că lucrurile rămân așa pe vecie. De asta ele au fost distruse sistematic: sindicate, societate civilă, partide politice, sisteme de solidaritate comunitară, religii. Dacă nu există alternativă la sistem, la ce folosește să gândești și să construiești așa ceva?
Ce ni se întâmplă acum, în pandemie, este pură TINA! Ni se spune că nu există alternativă la vaccin, la arestul la domiciliu, la discriminare, la discriminarea între vaccinați și ne-vaccinați. Cum spunea Arafat, celor care nu gândesc așa cum gândesc apostolii vaccinării trebuie să li se taie ”microfonul”. Măcar și pentru impresie artistică, în comunism erau tolerați disidenții. Și ei, disidenții, au construit alternative în Polonia și în Cehoslovacia. Că alternativa a evoluat tot spre o dictatură, de factură neo-liberală, e altă poveste. Doar că unii, și nu doar prin Estul înghițit de Imperiul Euro-Atlantic, încă încearcă să construiască alternative, că nu se mulțumesc să se supună TINA, e de bine.
România este nu doar în comă economică și socială. Este și în comă intelectuală. Tot ce a putut produce, ca elite, sunt Iohannis, Cîțu, Orban, Barna, Cioloș, Ciolacu, Dâncu, și o gașcă de ”corporatiști” de doi bani. Oameni săraci cu duhul, ticăloși, lacomi, disprețuitori, care își tratează concetățeni ca pe slugi. Iar concetățenii nu mai au demnitatea de a se constitui în contra-putere la o putere imbecilă, care funcționează doar pentru că este tiranică.
De asta avem nevoie de democrație, dacă vrem să avem viitor. Democrația nu este doar un cuvânt, este o armă în lupta cu TINA, de fapt, singura armă care ne rămâne. Și, în genialitatea noastră, am făcut din democrație dușmanul public numărul unu. Să ne fie de bine!
Autor: Constantin Gheorghe