Sincer, nu știu cât de tare sunt sictiriți republicanii, astfel încât să le aplice o corecție de ținut minte democraților, la fel nu știu cât de deciși democrații să-și apere pielea de efectele unui vot sancțiune. Să spui că ”inflația” este principalul mobilizator la vot în SUA este mult prea simplist. Cum, la fel, prețul energiei și al combustibililor nu e neapărat un argument, când e vorba despre formarea intenției de vot.
Problema, așa cum o văd eu, vine din incapacitatea noilor generații de a-și proiecta imaginea în viitor. Problemă comună tuturor în Occidentul colectiv. Iar România nu face excepție, și o să avem niște rezultate la alegerile din 2024 de Doamne ferește!
Până la urmă sistemul politic bipartid american s-a transformat într-unul cu partid unic. Diferențele de program sunt marginale, și de obicei sunt produsul unor ”soprane de coloratură”, care nu au vreo influență asupra partidelor, dar sunt bune de folosit în spațiul public. Totul se joacă pe imagine, în astfel de momente. În subteran lucrurile sunt neschimbate, ”cumetriile” sunt greu, dacă nu imposibil de dizlocat. Iar costurile campaniilor, și mecanismele de finanțare, nu ajută. Chestia aia cu ”dați un dolar pentru Capitoliu” e pentru impresie artistică. Grosul banilor vine pe alte canale. Adică obișnuita corupție instituționalizată.
De asta e ridicol să acuzi pe cineva de imixtiuni în alegerile americane. Pentru că e imposibil. Nimeni nu poate concura cu cercurile de interese americane. Și cu statul profund, structurat în timp. De unde și miștoul legat de interferența rușilor. Dar dacă le place să creadă asta, de ce nu? Să creadă, frate! Cine suntem noi să le stricăm plăcerea? Pacea fie cu voi! Și nu uitați să amnistiați curcanu!
Autor: Constantin Gheorghe