Aud că Ucrainei i se promite, totuși, o aderare la UE pe repede înainte. Foarte bine! Să înțeleg că războiul e pe sfârșite, că pacea e după colț. Foarte bine! Cum știți, eu refuz să cred că acest război era inevitabil. Dimpotrivă! Dar dacă s-a ajuns la război, cauza primă, în esență, este eșecul statului ucrainean de a asigura același tratament, în termeni de drepturi, libertăți, obligații, TUTUROR cetățenilor lui! Pentru că, și acum, în plin război, cetățenii din Donbas SUNT cetățeni ucraineni! Și așa vor rămâne, până când pacea nu va veni la pachet cu cedări teritoriale din partea Kievului, și atunci e problema Moscovei ce politici va aplica față de etnicii ucraineni din zonele cedate.
Or, nu am auzit public nimic din partea Bruxellesului în legătură cu respectarea drepturilor minorității foarte consistente a etnicilor ruși din Ucraina. Se comportă ca și când ei(repet, cetățeni ucraineni, până una-alta!) nu ar exista! Cum nici alte minorități nu ar exista în Ucraina. Mă refer și la români, printre alții! Mi se pare stranie această ”amnezie” europeană, când știu foarte bine despre ce este vorba.
Că Zelenski nu face niciun gest față de concetățenii săi ruși sau rusofoni mi se pare firesc. Nu înțelege nimic din nimic! Dar ceilalți, care sunt toată ziua cu valorile europene în gură, nu au nimic de zis? Ipocrizia asta o face bine viitorului Ucrainei, dar și viitorului UE?
Autor: Constantin Gheorghe