Aș vrea să fiu bine înțeles: că avem o criză sanitară, nu încape îndoială. Ea durează de vreo doi ani, și este, dincolo de ”pandemie”, una provocată de programul scelerat al dreptei libertariene, de a privatiza tot ce se poate în țara asta. Criza sanitară este manipulată, și exagerată, din două motive: primul, pentru a face bani din ea niște ticăloși, și pentru a o folosi drept instrument de guvernarea, celebra ”guvernare prin frică”.
Morții ăia care ni s-au arătat, în sacii din plastic pe post de lințoliu, sunt cât se poate de reali. Dar nu cred, în niciun fel, că toți au murit de covid. Marea lor majoritate a murit pentru că posibila infectare cu covid a venit peste niște boli cronice, agravate de lipsa accesului la tratamente de specialitate. Nu pentru că spitalele publice au fost depășite de numărul de infectări. Nu au fost! Marea lor majoritate au stat goale! Nu! Lăcomia unora a făcut din lipsa accesului la tratamente și la analize în sectorul public un instrument al îmbogății fără justă măsură, ca să zic așa. Pacientul era pus în fața unei situații fără ieșire: ”Vrei să trăiești? Bani mâna în buzunar, și plătești la privat! Nu ai bani? Asta e, ghinion!”
Sistemul public a pierdut de două ori: o dată, pentru că nu a mai primit bani de la Casă pentru altceva decât pentru cei din ATI, și a doua oară pentru că tratamentele în ATI au fost supra-evaluate. S-a furat ca în codru! Schema asta se repetă și acum. La o scară mult mai mare! Este un soi de ultim tun al unor derbedei, îmbogățiții de pandemie!
Vreau și eu o explicație pentru explozia asta de infectări. Una plauzibilă, dincolo de UNTOLD și Congresul PNL. De nunți, botezuri, parastase, pelerinaje, și ceva proteste. Nu cumva tocmai gradul crescut de vaccinare este la originea exploziei de infectări din București, și din marile orașe? Până la urmă, vaccinul ce este: parte a soluției, și parte a problemei? Și dacă se caută astfel introducerea stării de urgență, pentru a forța o soluție în criza politică?
De fapt, ce repere avem? Care sunt certitudinile, și care doar ipotezele despre toate aceste crize? Nu cumva asta este ceața care ascunde o crâncenă luptă pentru bani și pentru alte resurse, ce se poartă în subteranele puterii? Unii profită de slăbiciunile Germaniei, pentru a promova interesele Franței? SUA este pe cale să se dezangajeze din politica internă a României, pe care crede că a ”stabilizat-o”, și face un pas înainte către granița Rusiei, ocupându-se insistent de Ucraina, Moldova, Georgia? Bruxellesul este fragilizat de slăbiciunile șefei Comisiei Europene și de relațiile ei cu Pfizer. Așa că…
Până la urmă nimănui nu-i pasă de noi, de cetățeni! Noi suntem un soi de figurație, care jucăm într-o piesă pe care n-o înțelegem, și la care reprezentație venim cu costumul de acasă!
Nu există ieșire decentă din aceste crize. Când nimeni nu mai discută cu nimeni, când dialogul nu mai este posibil, lucrurile nu au cum se termina bine. Asta e: acum și cadavrele fac figurație. Cadavrele de lux ale politicienilor și profitorilor de pe urma crizelor, cadavrele modeste ale celor care au murit, uciși de indiferență, ticăloșie, nepăsare. Astea nu sunt de stat sau private. Sunt doar în substanța acestei națiuni. Să nu ne îmbătăm cu apă rece: atât putem! Nu știm cum să facem binele. Noi facem doar răul!
Autor: Constantin Gheorghe