În decembrie ’89 noi, românii, unii zic că singuri, alții zic că ajutați de țările civilizate, Ceaușescu zicea că sub influența dușmanilor și a agenturilor stăine, am înfăptuit oficial o revoluție, deși și aici părerile sunt împărțite, alții îi zic lovitură de stat, unii loviluție, alții îngrămdeală, în fine, fiecare cu eticheta proprie în funcție de ceea ce a făcut sau citit/auzit fiecare. Culmea e că și cei care au participat la eveniment, ori de aceeași parte a baricadei, ori din poziții opuse, au păreri diferite despre ce s-a întâmplat. Ca la noi, la nimeni.
Una peste alta, luând de bună (așa cum ni se tot spune de doi ani încoace|) și ascultând doar versiunea oficială, să zicem că a fost o revoluție. Ia să vedem ce spune DEX-ul despre revoluție: „Schimbare fundamentală a valorilor, a instituțiilor politice, a structurii sociale, a conducătorilor și ideologiilor unei societăți”.
Asta am făcut noi în decembrie? Păi Iliescu, Silviu Brucan (Bruckner), Petre Roman, Alexandru Bârlădeanu, Gelu Voican-Voiculescu, Sergiu Nicolaescu, generalul Iulian Vlad, Ardeleanu, Băsescu, Boc, Orban, Năstase… urmați de toți ceilalți la nivel local, ce valori reprezentau, din ce instituții publice făcuseră parte, ce ideologie fumau? Din start, ori definiția este greșită, ori noi ne mințim singuri cu nesimțire. Eu nu văd că s-ar fi întâmplat nimic din tot ce scrie la dicționar că ar fi trebuit să conțină o revoluție. Dar să zicem că nu mă pricep eu la definiții, la ideologii, la filosofii, la finețuri politice…
De ce a fost ucis Ceaușescu? Să nu îmi spuneți că a fost executat după ce a fost judecat și condamnat, că iar pun mâna pe dicționar și ne rămân definițiile în gât. Păi ce, aia a fost judecată? Ăia de l-au „judecat” au zis că l-au omorât pentru că:
– ar fi înfometat poporul;
– ar fi distrus economia națională;
– ar fi ingrădit libertatea de expresie și de mișcare a românilor;
– ar fi pus căluș presei;
– ar fi ținut poporul în frig, oamenii ieșeau afară din casă ca să se încălzească la coadă la butelii;
– ar fi condamnat politic opozanții;
– ar fi fost dictator.
Ce vremuri de restriște! Îl ascultam pe Virgil Ogășanu acum câteva zile la un post tv când povestea cum și-a luat primul Volkwagen second hand – prin ’70 parcă -, din Germania, cu banii economisiți din diurnă după ce a mâncat un turneu întreg doar conserve și pâine uscată adusă de acasă. Patru sute de mărci l-a costat. L-a adus cu trenul acasă. Virgileeee, ai fost un norocos, taică! Cu 400 de euro acuma nu îți cumperi nici cauciucurile, cât despre trenuri, nepoții noștri o să le mai vadă doar în poze sau filme de epocă.
Ia să vedem ce s-a schimbat față de momentul Ceaușescu :
– Foamete. Avem, nu ne putem plânge. Pe toate posturile tv ni se arată spectrul foametei care ne paște, vedem cum ard din senin câmpurile, culmea doar cele cultivate cu grâu. Ne plâng televiziunile de milă, au auzit ei, ăștia de la CNN că următoarea plagă care duce la foamete este încălzirea globală;
– Distrugerea economiei naționale: obiectiv îndeplinit. Dacă Ceaușescu a „distrus-o”, cei care l-au urmat au desăvârșit opera, ca să vadă toate generațiile care vor urma ce a făcut „criminalul”. „Să nu uiți Darie !”. Noroc că nu prea a mai rămas nimic de distrus așa că va urma o perioadă de „relaxare economică”;
– Libertatea de mișcare. Ce nu a reușit nici Ceaușescu, care ne-a îngrădit doar plimbările afară, au reușit urmașii lui care nici la serviciu sau în vizită la părinți nu ne mai lasă. Și să nu creadă cineva că a scăpat, din toamnă, revenim la programul de „iarnă”.
– Sugrumarea libertății de exprimare. Ei da, pe atunci îți era frică să vorbești liber la telefon, puteai fi ascultat, și la scrumierele din tren fumai în liniște, să nu te asculte „tovarășu’”. Acuma avem Facebook, Tik-tok, telefonie mobilă, WhatsApp, acuma nu te mai interesează dacă ești ascultat, sunt chiar folositori tovarășii, îți poți întreba telecomanda de la mașină ce a zis nevastă-ta să iei din piață, că îți spun băieții. Acuma ai voie să vorbești dar o faci degeaba. Oricum, nu te asculta decât ei și te blochează când vor ei. Acum vorbești la telefon și când nu vrei.
– Înghețul. E adevărat până acuma a mai fost cum a mai fost, dar, grație politicii „înțelepte” a guvernului și a Ursulei nu știu cum, de acum ce se întâmplă doar la București, va fi în toată țara. Vom îngheța simultan și în mod egal de la ăl cu țâța-n gură pân la ăl cu barba sură ! Curentul electric s-a scumpit, iar gazele se dau „amărâților” care ne-au luat și aurul și pădurile și pământurile. Înainte nu aveai voie să aprinzi un reșou, un bec, acuma ai voie, dar cine își mai permite?
– Condamnările politice. Păi ce s-a schimbat ? Criminalii, violatorii, hoții, traficanții de țigări, armament, carne vie, se plimbă în voie, se scaldă în bani iar magistrații ne prezită la tv filme de prost gust cu politicieni încătușați care apoi sunt eliberați ți „scăpați”. Așa e Ghiță?
Ceaușescu fost un dictator. Acum nu mai avem dictatori, avem președinți-„jucători” guverne militarizate, ISU dotat cu mijloace de impunere a forței, pînă acum eram „consultați” la orice măsură sau lege ce urma a fi fost promulgată, dar gata, s-a terminat și cu asta. Este adevărat că și noi am devenit mai „permisivi”, nu ne mai interesează nuimic de parcă suntem anesteziați. Privim cum suntem „operați” de parcă nu ar fi vorba de noi.
Acum, la final, întreb și eu ca prostu’: care revoluție ?
Autor: Col (r) Marin Neacsu
Sursa: art-emis.ro