„Când cineva a făcut un pas în crimă, se convinge că este imposibil să dai înapoi și te abandonezi fatalității răului” (Chateaubriand, Les Natchez).
Cortina de fier digitală care cade asupra popoarelor Europei are multe fațete. Și, este întotdeauna „pentru binele lor cel mai mare” și sub pretextul securității, a cărui „sclavie este înălțimea” (după o formulă remarcabilă care i-a scăpat lui Jacques Attali, comentând în programul Apostrofe la lansarea cărții sale „ L’ordre cannibale”), acea privare de libertate are loc. Acesta a luat recent forma permisului de sănătate, potențial repus până în iunie 2023 în zona Uniunii Europene, fără discuții în cadrul Parlamentului European.
Ne vom concentra aici exclusiv pe fața legalizării în curs de desfășurare a poliției informaționale și a cenzurii digitale a oricărei voci disonante, care de fapt a căzut ca niciodată înainte asupra popoarelor Uniunii Europene și, în special, franceze, cu ocazia managementului absurd al „criza de sănătate Covid-19”, sub conducerea medicilor Jekyll s-a transformat brusc în plină zi în Misters Hyde – o „pandemie” conform unei definiții aduse la zi de OMS, despre care toate metricile relevante relevă a posteriori gravitate în întregime relativă (putem recomanda pe acest subiect cartea epidemiologului Laurent Toubiana „Covid-19: O altă viziune asupra epidemieicare își ia libertatea de a discuta cifrele și de a le pune în perspectivă în raport cu convențiile standard de măsurare a epidemilor până când cerul excesului ne cade peste cap).
Vom reține din această actualizare factuală această cifră oficială determinantă a unei rate de incidență maximă de 140 de pacienți cu Covid atins în martie 2020 în comparație cu vârfurile gripei sezoniere din 2014 până în 2019 care au atins niveluri de 600 până la 800, cu o severitate comparabilă a patologiei) . S-ar fi putut spera că guvernele și Comisia Europeană, realizând în sfârșit disproporția acțiunilor lor ad-hoc, în special în domeniul informației unde atacurile la obiectivitate și la pluralitatea opiniilor, în special academice, au reușit la cote inegalabile, păstrați un profil scăzut după o criză de febră acută și aspiră să fie iertați pentru abuzurile lor, revenind la status quo ante, unde conceptul de adevăr oficial a rămas în principiu apanajul regimurilor autoritare de orice tip. Ba nu!
Această preluare a opiniei publice prin frică și dezinformarea oficială a mass-media, fie doar prin selecția și ponderarea informațiilor orientate sistematic în direcția dramatizării (și de ce, atunci, din moment ce, de obicei, norii radioactivi se opresc deasupra Vosgilor). ?), precum și vânătoarea de vrăjitoare pentru orice disonanță pe rețelele de socializare și marile motoare de căutare și reactivarea reflexelor obscurantiste ale țapului ispășitor, au dat rezultate de ansamblu atât de satisfăcătoare pentru puterile instalate încât le invită să conducă punctul acasă.
Așadar, uimitoarea prioritate numărul unu post-criză este consolidarea acestui abuz manifest de putere prin legalizarea controlului informațiilor în spațiul digital și prin instituționalizarea, în cazul unei „crize” (dar există un singur moment în care nu am fi fi în criză?) o putere de cenzură ad libitum a ceea ce se poate exprima acolo. Este pentru a rezista acestei stăpâniri insolente și dezinhibate a autorităților publice asupra spațiului digital și acestei căderi a unui nou tip de cortină de fier, care este cenzura cibernetică, sub acoperire în Newsspeak 2022 de „luptă împotriva dezinformării”, pe care am lansat-o în septembrie anul trecut pe AVAAZ. ca o petiție internațională nepartizană.
Dezvoltăm aici motivele acestui apel in extremis la popoare, la forțele vii și la „clericii” națiunilor europene, informându-le despre ceea ce se întâmplă în fața ochilor noștri fără ca oamenii supuși să pară să vadă și să devină conștienți. de ea la acea vreme.întinderea gravității atacului asupra libertăților noastre, deoarece „libertatea de exprimare le rezumă pe toate”, după frumoasa expresie a lui Chateaubriand. Este adevărat că acest atac este făcut sub pretextul protejării cetățenilor – acești copii incorigibili – împotriva dezinformării, pentru că „minciunile sunt un omagiu al viciului față de virtute”. Sub acoperirea liniștitoare a „legislației europene privind serviciile digitale”, este într-adevăr pilonul fundamental al sistemului democratic fără de care libertatea de a alege în cunoștință de cauză a cetățeanului este pur și simplu golită de sensul său, ceea ce este pus sub semnul întrebării de către Raminagrobi care caută să ia-ne de guler pentru a ne conduce direct în era post-democratică la care aspiră atât de fatal acești emulatori occidentali ai tiranilor estici.
Viermele atacului asupra libertății de exprimare este introdus în rodul legislației europene privind serviciile digitale Digital Services Act (D.S.A.) în numele „luptei împotriva dezinformarii”, din care autoritățile publice și organizațiile internaționale ar, prin postulat, fii singurii scutiți.
La 4 octombrie 2022, Consiliul Uniunii Europene a adoptat oficial regulamentul european privind serviciile digitale (Digital Services Act sau D.S.A.) deja aprobat definitiv de Parlamentul European la 5 iulie 2022 (Lege paralelă cu cea a Digital Markets Act care își propune să reglementeze și să supună marile platforme online la legislația europeană a concurenței și să promoveze condiții de concurență echitabile între principalii jucători digitali și cu jucătorii istorici din comerț). Această „lege europeană”, direct aplicabilă fără flexibilitatea transpunerii specifică directivelor, urmărește „să facă ilegal online ceea ce este ilegal offline”, prin adaptarea la marile platforme și la principalele motoare de căutare, în principal americane, legislația europeană a concurenței în spațiul digital, constituită până acum prin directiva europeană privind comerțul electronic din 8 iunie 2000, astăzi depășită de realitățile invazive ale tehnologiei digitale.
Scopul inițial, și cea mai mare parte a acestei reglementări europene, sunt așadar perfect legitime și lăudabile într-un moment în care Europa dorește să afirme o suveranitate economică și tehnologică a cărei fragilitate tocmai a măsurat-o. La fel de lăudabilă și legitimă este preocuparea de a preveni conținutul ilegal de ordine publică, cum ar fi defăimarea, discursul instigator la ură, incitarea la crime și violență, pornografia infantilă, frauda sau contrafacerea. Desigur, nu se pune problema de a contesta acest lucru. Este vorba doar de a distinge pleava de boabele bune care tranzitează sub acest prezentabil steag oficial de apărare a suveranității economice a Europei împotriva GAFAM. Pentru că, în anexa recent adăugată acestei legislaţii se comite atacul împotriva libertăţii de informare şi de opinie sub forme foarte potrivite. Să aruncăm o privire mai atentă asupra modului în care legiuitorul european procedează în atingerea ultimului obiectiv cronologic, dar mai întâi în ceea ce privește prioritatea politică a DSA, și anume „atenuarea riscurilor sistemice, precum manipularea informației sau dezinformarea”, potrivit site-ului oficial[1].
În acest scop, a fost creat un arsenal instituțional pe două niveluri, național și european, pentru a lupta împotriva „conținutului ilegal”. La primul nivel, această luptă este în practică delegată marilor platforme digitale și principalelor motoare de căutare, așa cum a fost cazul în timpul „crizei de sănătate”. Dincolo de această delegare a supravegherii generale a informațiilor de pe web conform directivelor care nu sunt clar enunțate și care autorizează orice derive arbitrară, legiuitorul european prevede „un mecanism special de reacții la crizele care afectează sănătatea și securitatea” în temeiul căruia Comisia va putea „să impună acestor actori majori, pentru o perioadă limitată (un „o anumită perioadă!”) măsuri de urgență…
Criza ucraineană” fiind aleasă în mod explicit ca exemplu… Pentru a gestiona acest arsenal pe două niveluri , va fi creat un „coordonator de servicii digitale, o autoritate independentă desemnată de fiecare stat membru” . În Franța, este ARCOM, ex CSA, care îi va lua locul. „Cei 27 de coordonatori vor coopera în cadrul unui Comitet European pentru Servicii Digitale. În cazul nerespectării DSA, coordonatorii serviciilor digitale și Comisia pot emite penalități și sancțiuni periodice. Pentru platformele foarte mari și motoarele de căutare foarte mari, Comisia va putea impune amenzi de până la 6 % din cifra lor de afaceri la nivel mondial. În cazul unor încălcări grave și repetate ale regulamentelor, platformele pot fi interzise activitățile lor pe piața europeană. De fapt, platformele nu au de ce să se teamă de state sau organisme internaționale precum OMS, cu care colaborează spontan pentru a accesa piețele naționale și cu care propria lor agendă de autocenzură de inspirație oligopolistică coincide în mare măsură.
Pe scurt, după ce cetățenii statelor-națiune „libere” ale Europei tocmai au experimentat o manipulare sistematică și inegalabilă, la o asemenea amploare în timp de pace, a informațiilor de către autoritățile publice și mass-media dominantă după tine, spațiul digital care a servit drept refugiu pentru libertatea de exprimare ignorată în spațiul media, trebuie, de asemenea, plasată legal sub control politic. Doar informații „corecte”.are acum cetățenie deplină, se admite în mod explicit dacă ne referim, pentru a aprecia această legalizare europeană, la cenzura faptică pusă în aplicare în timpul „crizei de sănătate” pe platforma privată YouTube, subsidiară a Google, instituită cu supunere la cererea Guvernul francez și, din păcate, fără contestație în instanță de către utilizatorii săi.
A îndrăznit să ia forma unui „regulament privind informațiile medicale incorecte privind boala Covid-19” . Potrivit acestui „regulament”: au fost considerate „informații incorecte” (sic!) referitoare la tratamentul „a acestei boli (pe care, prin urmare, este interzisă publicarea sub sancțiunea de radiații în urma unui apel la comandă de la platformă către canalul în cauză)” conținut care susține că există remedii eficiente garantate împotriva Covid-19; conținut care recomandă utilizarea ivermectinei sau hidroxiclorochinei pentru tratamentul Covid-19; conținut care afirmă că hidroxiclorochina este un tratament eficient pentru Covid-19: conținut care afirmă categoric că ivermectina este un tratament eficient pentru Covid-19…”.
Vedem în treacăt logica liberticidă la lucru: punerea sub semnul întrebării, greu de crezut, a libertății prescripției medicale (inclusiv „medicamentului liberal”) de către autoritățile sanitare franceze a numit în spatele ei drept o consecință logică cenzura informațiilor privind bogăția farmacopee! Astfel, doctrina infailibilității renaște din cenușa ei în secolul XXI, la inițiativa statelor laice, fără să tragă niciun foc. Întrebările de fapt nu mai trebuie să fie verificate de cetățeni în lumina tuturor punctelor de vedere și a datelor disponibile: vechiul regim de imprimatur pur și simplu a fost reluat.
Adjectivele și adverbelele vor putea, așadar, să stabilească acum legea așa cum tocmai am văzut… Astfel, nu ar trebui să mai domnească pe internet, precum adevărul molieresc despre panaceul vaccinului și absența imunității naturale… sau angelismul ucrainean! Pentru că legea presupune ca dovadă că niciun „conținut oficial” nu ar putea fi „ilicit”, deoarece manipulator sau dezinformator. În lumea în care orice dispută este ostracizată sub formula infama de conspirație, puterile publice europene se presupune a contrario a fi libere de orice conflict de interese și orice tentație manipulatoare, fapt dovedit de refuzul de a informa parlamentarii și cetățenii Uniunii Europene cu privire la conținutul contractelor încheiate cu producătorii de vaccinuri de al treilea tip,
Orice neîncredere în „puterea care înnebunește și puterea absolută care înnebunește absolut” (după Lordul Acton) este acum „nepotrivită și incongruentă” în era post-democratică în curs de dezvoltare, cu perseverență în starea profundă, în care neîncrederea în popoarele a adormit de mult. Machiavelli, Marx, Orwell, Huxley sunt oficial descalificati. A denunța machiavelianismul Prinților care ne guvernează este în sine conspirativ. CQFD.
A rosti este denunțat aici. Iată de ce chemăm din septembrie, făcând ecou Revoluției din iulie născută din restabilirea cenzurii presei de către Carol al X-lea, la Rezistența împotriva acestei „lovituri de stat” legale împotriva libertății de exprimare în numele „luptei împotriva dezinformarii”. Acest apel are ca scop restabilirea puterii popoarelor și tuturor oamenilor cu cunoștințe în diferitele domenii ale vieții sociale și disciplinelor academice prin menținerea unor spații de liberă exprimare asupra acestei legislații draconice și prin apelarea la sprijinul cetățenilor în cadrul Statelor Națiunilor, singurele democrații democratice. cadru existent în absenţa oricărei agora reale şi a oricărei cetăţenii europene.
Prin rezistența prin instanțele judecătorești, dacă este cazul, pe baza principiilor generale ale dreptului, împotriva atacurilor la libertățile fundamentale datorate tuturor ființelor umane într-un regim democratic. Prostiile și prostiile care au circulat din timpuri imemoriale și sunt răspândite pe web se autovindecă homeopatic: trebuie să prevaleze doar limitele ordinii publice, ale căror excese pot fi sancționate de justiție.
Însă acest apel mai urmărește, pentru a-i conferi toată amploarea politică și mediatică pe care o merită subiectul fundamental al libertății de exprimare, consubstanțial cu idealul și practica democratică, să se supună oriunde este posibil unui referendum de inițiativă populară sau mixtă, ca înseamnă a spune popoarelor suverane, această înrobire inacceptabilă și nelegitimă prin legalizarea unei poliții sistematice a informațiilor „incorecte” și a cenzurii cibernetice.
Francezii au reușit să atingă arbitrariul unei creativități juridice nereglementate care a permis unei mari țări democratice să trăiască într-o stare perpetuă de urgență și excepție timp de mai bine de doi ani, în ciuda opoziției populare manifeste și perseverente, denigrată de mass-media, cu ajutorul unui Parlament sub ordine și sub amenințarea unei științe părtinitoare de conflicte de interese, în ciuda negării sistematice a afirmațiilor oficiale pe cât de peremptorii, pe atât de schimbătoare de fapte, singurul fundament obiectiv al oricărei științe experimentale reale, al întregii științifici. Au atins contrapunctul liberticid al acestei caporalizări a societății în ceea ce privește exprimarea opiniilor divergente de la pozițiile oficiale de către poliția informațională pe rețelele de socializare și cenzura digitală.
Perpetuarea managementului crizelor sub noi avatare oportune, precum cel al economiei de război pentru a justifica penurii endemice rezultate din politici proaste sau dintr-un pericol ecologic oportun instrumental, este pe agendă pentru a justifica restricțiile de tot felul și menținerea paralelă a punerea în paranteze a tuturor garanțiilor democratice și a libertății de exprimare, ceea ce ar dezvălui un nou eșec de comandă și, de fapt, renunțarea tot mai dovedită a guvernelor de a oferi o viață decentă tuturor cetățenilor, în special celor mai puțin înstăriți, cu ajutorul unor respectabili. politici.
Prin transmiterea acestui apel la rezistență și prin semnarea acestei petiții, toată lumea le semnalează ucenicilor dictatori ai Occidentului că iau pe deplin măsura înrobirii ireversibile care se instituie. Duși de un mare vânt paradoxal care vine dinspre est, la treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului, probabil că nu știu cu toții ce fac. Este bine că poporul îi cheamă la ordinea democrației și a unei republici autentice unde interesul general este călăuzirea și libertatea de exprimare fundamentul oricărei vieți democratice consistente și demne.
Milenii care se îndepărtează obosiți și neputincioși de viața democratică, în timp ce sunt pasionați de libertate și dreptate în saga Războiul Stelelor, ar trebui să-și întoarcă urgent ochii către episodul final și crucial de supunere în desfășurare acum pe planeta Pământ, un epilog tragic în care ” Republica Europeană” trece, împreună cu alții, în „Imperiul” sub bagheta ucenicilor Palpatine dornici să transforme popoarele suverane în droizi lobotomizați de cenzură cibernetică și de informațiile calibrate. Fie ca acest apel la rezistență să reușească să le deschidă ochii și să trezească printre ei, aici și acum, o nouă generație de Jedi![2].
Autor: Cédric d’Ajaccio
Sursa: art-emis.ro