Site icon gandeste.org

Ce ascund băncile în spatele ecranelor de bancomat?

Într-o ţară în care băncile stabilesc recorduri mondiale în privinţa comisioanelor de retragere şi te taxează inclusiv dacă vrei să vezi câţi bani ai în cont, ar fi un lucru de bun simţ ca ATM-urile să te anunţe ce comision ai de plătit sau măcar că ai ceva de plătit

Mai bine de 85% din tranzacţiile efectuate în România cu cardul au loc la bancomat în condiţiile în care numărul cititoarelor instalate este încă infim în comparaţie cu nevoile. Deloc întâmplător, băncile din România sunt printre “campioanele europene” la categoria comisioane de administrare şi retragere. Mai mult, la noi se taxează şi operaţiunea de interogare a soldului. La BRD, de exemplu, bancă ce a ajuns să deţină recordul în această privinţă, dacă vrei să vezi câţi bani ai cont, trebuie să plăteşti aproximativ 0,5 euro la bancomat sau 1 euro la ghişeu.  Se taxează totul şi, din păcate, nici măcar nu suntem anunţaţi că se întâmplă asta.

ATM-urile băncilor nu doar că nu afişează valoarea comisionului dar nici măcar nu anunţă că acel comision există.

Lipsesc informaţii elementare

Calculul comisionului pentru fiecare retragere nu este, ce-i drept, o practică comună în Europa, cel puţin decocamdată. Tehnologia însă există şi se dezvoltă în ţări ca Germania, Italia sau Marea Britanie. “O astfel de soluţie poate fi adusă în România. Din punct de vedere tehnic, ar fi un singur impediment. Comisioanele nu ar putea fi calculate decât pentru cardurile emise de instituţia financiară care deţine bancomatul respectiv”, spune un specialist în domeniu.  Mai mult, în toate ţările europene există acele automate care permit efectuarea mai multor operaţiuni cum ar fi plata facturilor sau a ratelor şi care, atunci când este vorba despre retrageri de numerar, afişează clar comisionul. Chiar dacă respectivele automate nu aparţin băncilor ci unor instituţii specializate în intermedierea de plăţi, modelul este acelaşi.
Până să ajungem acolo însă, poate un pas important ar fi introducerea unui simplu mesaj care să te anunţe că respectiva tranzacţie va fi comisionată. Acest lucru chiar se întâmplă în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, nu şi în România. La noi se pleacă de la ideea că “lumea ştie că se plăteşte comision dacă scoţi de la alt bancomat”.


Giganţii nu acceptă concurenţă. Comision 7 lei la 100 de lei retraşi

Dacă ai card la BCR, şi şansele sunt destul de mari să se întâmple aşa având în vedere că vorbim despre cea mai mare bancă din România, rişti să plăteşti sume semnficative cu titlu de comision atunci când retragi numerar de la bancomatul altei bănci. Astfel, comisionul de retragere este 1% din sumă plus 6 lei ceea c ear însemna că la 100 de lei retraşi, laşi 7 la bancă. Alături de BCR, pe lista cu doi membri a băncilor care percep pentru fiecare retragere o sumă fixă mai mare de 2,5 lei, este BRD. A doua bancă din România cere, în cazul în care clientul său retrage bani de la bancomatul altei instituţii de credit, un comision de 1%+4 lei. Aproape toate celelalte bănci percep un comision de 0,5% plus 2,5 lei pentru situaţia expusă mai sus.
Chiar şi în ceea ce priveşte comisioanele  pentru retragerea de numerar de la bancomatul instituţiei emitente a cardului, putem vorbi despre procente substanţiale. Astfel, Volskbank, de exemplu, cere 0,5%+0,5 lei, BCR 0,25%, BRD 0,2%. Există şi exemple positive adică  CEC, Banca Românească, Intesa Sanpaolo şi Banca Transilvania care au comision 0.

Până la 400 de lei pierduţi pe cap de familie salariată

O familie de două persoane în cadrul căreia fiecare membru câştigă câte 2.500 de lei  (undeva pe media veniturilor din Bucureşti) plăteşte anual comisioane totale de aproximativ 200 de lei pentru doar 10 retrageri de la ATM în fiecare lună, potrivit unui calcul realizat de Capital cu date de la Finzoom. Această sumă include şi comisionul de administrare a cardului la valoarea sa medie.  Pe de altă parte, dacă cele două persoane deţin un card emis de o bancă a cărei reţea de bancomate este redusă, apare posibilitatea ca respectivele persoane să fie nevoite să retragă bani fie direct de la ghişeul băncii, fie de la ATM-ul altei bănci. În această situaţie, sumele plătite anual se dublează ajungând să depşească 400 de lei.

Record mondial la comisioane

Băncile nu sunt mai “înţelegătoare” nici atunci când vine vorba despre tranzacţii între ele însă această politică îi afectează, în final, tot pe clienţi. Instituţiile financiare din România au stabilit un record mondial în această privinţă. În România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% . Comisioanele interbancare sunt plăţile realizate între băncile acceptante şi băncile emitente pentru tranzacţiile care presupun utilizarea cardurilor de plată. În cazul tranzacţiilor la POS, comisionul interbancar este plătit de banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) către banca emitentă a cardului şi este suportat de către comerciant şi, indirect, de către consumatori.

Profit impresionant

Nicio altă activitate a băncilor, nici măcar acordarea de credite doar cu buletinul, nu s-a dovedit mai profitabilă decât emiterea de carduri. O analiză a profitabilităţii efectuată de Consiliul Concurenţei arată că rata medie a profitului înregistrată în activitatea de emitere de carduri, în perioada 2009-2011, a fost între 62,1% şi 101,1%, pentru jumătate din băncile intervievate. Totodată, studiul relevă că veniturile încasate de băncile emitente din comisioanele interbancare reprezintă între 8,1% şi 11,2% din totalul veniturilor din activitatea de emitere carduri. În condiţiile în care din veniturile totale au fost extrase veniturile din comisioanele interbancare, peste 50% dintre băncile intervievate au înregistrat o profitabilitate între 49,0% şi 79,0%. Ca urmare, activitatea de emitere a cardurilor rămâne profitabilă, pentru un număr semnificativ de emitenţi, chiar şi în absenţa comisionului interbancar.

Autor: Serban Buscu

sursA: capital.ro

Exit mobile version