Site icon gandeste.org

Caruta fara roti nu poate fi tractata

Un fenomen aparent contrariant se petrece in economia din Romania. Exporturile au recuperat semnificativ, ajungand sa egaleze performantele din anul de varf 2008, si, in ciuda acestui fapt, economia pe ansamblu continua sa dea inapoi.

Contrariant, pentru ca a existat puternic implantata ideea “iesirii din criza prin export”. Mai mult, desi aceasta teza dupa cum se vede cu ochiul liber cade cu brio, se insista pe mai departe pe o varianta a acesteia care spune ca revenirea din Occident va trage dupa sine si economia din Romania.

Se spune asa in general, caci nu prea se precizeaza in ce fel si prin ce anume, intrucat, daca ar fi vorba de piata mai mare oferita exporturilor din Romania, ar trebui sa se consemneze deja esecul si in aceasta privinta.

Realitatile au iesit insa la suprafata si ceea ce pana acum a fost fie camuflat, fie nerecunoscut, nu mai poate fi ascuns sub pres.

Modelul de tip bananier al economiei din Romania – produs al politicilor economice gresite promovate de la trecerea la capitalism si, s-ar putea spune deschis, al expansiunii de un anumit tip a capitalului occidental, indeosebi in perioada 2004-2008 – apare acum in toata splendoarea sa.

Dezindustrializarea tarii si desfiintarea agriculturii isi spun cuvantul. Practic nimic nu a fost pus in loc. Caci capitalul occidental a urmarit sa creeze aici doar consum prin credit. Acest consum a indus crestere economica, dar evident, una pasagera si nesustenabila.

Cand creditul venit din Occident a disparut, a disparut si cresterea economica si n-are ce sa mai revina in economie. A ramas o prapastie intre consum si productie.

Exporturile inseamna productie. Si, ca urmare, sa nu ne miram ca exporturile au o pondere derizorie in PIB. Evident, revenirea exporturilor are un efect de antrenare, dar acesta este minor.

Dupa cum se vede! In plus, insa, trebuie spus limpede ce fel de exporturi face din Romania capitalul strain, caci despre capitalul strain si nu despre capitalul romanesc este vorba.

Din primii 100 exportatori din Romania, doar 4 sunt cu capital romanesc. In Romania, capitalul strain face un fel de lohn generalizat, fie ca este vorba de domeniul textilelor sau de domeniul componentelor auto.

Asta si explica dependenta masiva (60%) a exporturilor de importuri si de ce , de indata ce au miscat in sus exporturile, a si crescut din nou fabulos deficitul comercial.

In orice caz, din punctul de vedere discutat aici, intereseaza ca activitatile de export din Romania ale capitalului strain nu au diseminare pe orizontala sau pe verticala in economia din Romania si, ca atare, exporturile in ansamblu nu au efect de antrenare decat derizoriu in economie.

Iata de ce, in ciuda revenirii exporturilor, economia nu-si revine, ba continua sa dea inapoi! Cat priveste efectul de tractare al economiei din Romania de catre cea occidentala, acesta este tot limitat, pentru ca se rezuma de fapt la cel de antrenare a exporturilor din Romania care, dupa cum s-a dovedit, este scazut.

Aceasta pentru ca, in stilul cel mai clasic al relatiei centru-periferie, capitalul occidental a facut din Romania covarsitor preponderent o baza de desfacere.

Cand, probabil, peste 80% din cresterea economica indusa in Romania de capitalul occidental a fost legata de consum (hipermarketuri, vanzari auto din import, vanzari de electronice si electrocasnice din import, imobiliar, servicii bancare) si creditul occidental care o impingea de la spate a disparut, este nerealist (daca nu chiar caraghios) sa te astepti ca un reviriment al cresterii economice va veni de la acea parte derizorie de sub 20% legata de productie.

Revenirea economiilor occidentale poate avea un efect asupra partii de productie (de altfel derizorie) din Romania, dar nu asupra partii de consum, covarsitor majoritara, din Romania.

Efectul nu poate fi in nici un caz de tractare, ci dimpotriva de presiune suplimentara asupra pietelor de acum plafonate din Romania, apasandu-le si nicidecum revigorandu-le cat de cat.

Ilie Serbanescu
sursa: bloombiz.ro

Exit mobile version