Site icon gandeste.org

Capcana în care o mână de humanoizi modificați genetic a prins o țară întreagă

„Geții sunt cei mai bărbați și mai drepți dintre traci” Herodot



O țară înseamnă în primul rând pământ. Pământul ei, al ţării! Mai are ţara şi altele: și ape și stânci și aerul de deasupra, dar poporul care-i dă suflet își ține rădăcinile înfipte nu în acelea, altele, ci în pământ. În pământul ţării lui. Rădăcini sub formă de locuințe, de plante și animale ce-i însoțesc ciclurile de viață, de lanțuri ale străbunilor prin care curge seva istoriei, culturii, tradițiilor, limbii. Chiar și lacurile, și râurile, și munții, și marea, până la urmă tot pe pământul patriei se sprijină!

Pământ cu rădăcini înfipte în el. Rădăcini menite să afle hrană și stabilitate.  Aşa a rânduit demiurgul lucrurile în planul său primordial.

De la o vreme, însă, beția puterii le-a dat unor semeni, nu îndeajuns de înțelepți, de vizionari, şi cu frica lui Dumnezeu, trufia de a crede că pot și că au dreptul să umble la fundamentele acestui miracol.  Astfel au apărut organismele modificate genetic, tehnicile de clonare, alcătuirile hibrid și alte asemenea intervenții hazardate în ecuațiile de bază ale vieții pe pământ.

Antena 3 a prezentat aseară, târziu, un documentar descumpănitor pe această temă: cum se produc „roșiile hibrid” (http://www.antena3.ro/life/viata-sanatoasa/otrava-din-farfurie-rosiile-hibrid-276869.html).

Două lucruri mi-au stricat somnul pentru care mă pregătisem: încărcătura simbolică a filmului și cât de aproape de noi a ajuns, în rău, competiția omului egocentric cu Dumnezeu.

În esență, filmul ne înfățișa un soi de seră gigantică de produs tomate, în care lumina zilei era simulată 23 de ore din 24 și în care, ca niște dezordonate liane tropicale,  vrejuri cu pătlăgele în degradeu, de la roșu – sângeriu la verde – vezică, creau o impresie de abundență scăpată de sub control. Un puternic sentiment de science – fiction era dat de o rețea de tuburi de plastic susținute, pe deasupra „junglei”, de niște conducte magistrale de alimentare, de grosimea unei trompe de elefant.  Tuburile flexibile plonjau din ștuțurile lor, ca niște drenuri de transfuzie, spre fiecare rădăcină de plantă, spre a o hrăni. Și aici, la capătul drumului, constatai frecându-te la ochi că, din alcătuirea straniului laborator, lipsea cu desăvârșire elementul de bază al oricărei sere: pământul. Rădăcinile acestei jungle artificiale nu se dezvoltau, ca orice rădăcină normală, în pământ, ci în niște bureți sintetici. Puteți crede așa ceva?

Reportajul nu a fost făcut în studiourile de la Hollywood ci la Reghin, județul Mureș. Iar încărcătura simbolică a filmului, pentru mine, a pornit nu de la recoltele uriașe de roșii fără gust obţinute astfel, ci de la împlântarea rădăcinilor în altceva decât pământul ce le-a fost hărăzit dintotdeauna.

Și acum să aplicăm  această introducere, poate prea lungă, la ceea ce ne doare: patriarhala noastră țară cu pervertiții ei conducători.

Se tot vorbește (și dovezi ni se oferă cu nemiluita) că țara nu este condusă în prezent de cei aleși democratic, adică de popor, la urne, ci de forțe oculte care nu au niciun fel de legitimitate, ce dirijează totul după bunul lor plac, egoist și în total dispreț al patriotismului.

O mână de oameni șireți a prins în capcană o țară întreagă și nu mai vrea să-i dea drumul cu niciun chip. Vrea s-o exploateze la sânge, şi gata! Dar oare vorbim de „oameni șireți” sau de ceva mult mai monstruos, de humanoizi modificați genetic în filozofia și după modelul producerii pătlăgelelor hibride de la care am pornit?

De câte ori vorbesc despre abuzurile grosolane ale unora dintre instituțiile noastre de forță, se găsesc unii, deștepți nevoie mare, să mă contreze și să-mi deschidă ochii cu următoarea teorie: „Chiar dacă uneori nedemocratic, ceea ce face „binomul” face spre binele țării, spre binele poporului. Unele decizii importante, bazate pe informații și competențe extrem de specifice, nu pot fi lăsate pe mâna majorităților neinstruite. Ele sunt, strict, apanajul specialiștilor”.

Am multe feluri de a le răspunde acestor înghițitori pe nemestecate  de teorii securistice ce încearcă să deghizeze trădarea de țară în slujire de ţară.

Întâi de toate că „majoritățile neinstruite” decid doar o dată la 4 ani. În rest vorbesc pentru ele „minoritățile alese”. Care au la dispoziție specialiști și instrumente democratice care să le ajute să ia deciziile importante. Ori, la noi, ce se întâmplă azi? Aceste „minorități alese”, în loc să fie lăsate să-și joace rolul constituțional, sunt decimate și timorate prin inculpări și arestări preventive îndoielnice, direcționate politic, de o mână de nealeși de nimeni, care se substituie statului.

În al doilea rând, chiar dacă am admite că această mână de oameni, cu tot, cu abuzurile și orbirile și inechitățile și răzbunările sale, ar fi bine intenţionată, ar vrea să acționeze spre binele țării, în sens patriotic, nu avem decât să ne uităm la rezultate și să constatăm:

Țara merge din rău în mai rău și tocmai cei care ar trebui să îi apere interesele par a fi jurat credință intereselor altora.

România înseamnă pământul României. Românii adevărați ar trebui să își aibă rădăcinile în acest pământ, al României, şi nu în altceva, altundeva. Noi constatăm astăzi că în fruntea unor instituții cruciale se află români cu rădăcinile prinse în burete. Îţi vine să înnebuneşti de atâta absurd! Și care români sunt alimentați nu firesc, din seva  și cernoziomul Bărăganului, ci cu picurătoare artificiale, ce le schimbă naționalitatea sângelui.

Așa cum roșiile hibrid din reportaj au păstrat doar aspectul roșiilor adevărate, fără aroma și savoarea cu care acelea, autenticele,ne-au obișnuit, și humanoizii modificați genetic care conduc ilegitim România în acest moment au doar aparență de români. Ceea ce li se injectează, de către ambasade şi agenţi de influenţă alogeni, prin buretele  care le ţine loc de patrie, îi deznaţionalizează total.

Condiţia de român, pe lângă multe stigmate care au mutilat-o de-a lungul istoriei, are în devenirea ei şi un mic semn de  nobleţe, recuperator: particula getică.

Să luăm aminte la vorbele lui Herodot: „Geții sunt cei mai bărbați și mai drepți dintre traci”. Ne-o fi diluat istoria, dar, acolo, o cuantă de get tot s-o mai găsi prin ţărişoară! Care să nu-i lase să treacă în uitare, înainte de a le administra binemeritatele pedepse pentru trădare, pe acei conducători înscăunaţi cu preţul dezrădăcinării din pământul patriei lor.

Încă vă mai puteţi salva – le spun acestora. Cât nu e prea târziu, eliberaţi poporul din capcana în care  l-aţi prins şi întoarceţi-vă la îndeletnicirile voastre constituţionale.

Căci, tot despre geţi, DEX-ul adaugă:

Geți m. pl. cel mai curagios dintre neamurile trace, așezat în România; unde se contopi mai târziu cu Dacii sub Decebal. Geții de lângă Marea-Neagră erau sălbatici și cruzi…

Sursa: Contele de Saint Germain

Exit mobile version