Europa n-a fost cucerită în istorie nici de mongoli, nici de sovietici. O cuceresc acum, „pas cu pas”, musulmanii. Iar atunci când este vorba de mijloace de distrugere, lucrurile par destul de simple pentru cretinii, deținători ai statutului de înalți demnitari ai Uniunii Europene, precum Jean Claude Juncker, care pretind statelor „cu două viteze” să-i accepte pe musulmani sub pretextul fals al crizei din Siria.
Catastrofa deliberat programată a „migranților”, gonflată până la delir de Mutti Merkel, a provocat pierderi ireparabile pentru civilizația europeană. Realizând tardiv imensa eroare a exacerbării „multiculturalismului”, astăzi, pe tăcute, Europei i se plătesc nişte poliţe: parazitismul social, agresarea cetățenilor din diferite țări occidentale, în special agresiunile sexuale asupra femeilor, atentatele teroriste de toate categoriile, cel consumat la Londra, în după amiaza zilei de 22 martie 2017 și revendicat de Statul Islamic fiind relevant[1].
O importantă personalitate a Bisericii Catolice, Arhiepiscopul italian Carlo Liberati, atrage atenția asupra pericolului musulman, criticând inclusiv Biserica Catolică pentru că le oferă bani imigranților: „În zece ani vom fi cu toții musulmani din cauza prostiei noastre. Italia și Europa trăiesc într-un mod păgân și ateu, se fac legi care merg împotriva lui Dumnezeu. Acestă decadență morală și religioasă favorizează Islamul. Avem o credință creștină slabă. Biserica din zilele noastre nu funcționează bine […] avem nevoie de o viață creștină autentică. […] În plus, ei au copii, iar noi nu avem. Suntem în plin declin […]. Noi îi ajutăm, fără întârziere, pe cei care care vin din afară și uităm de mulți italieni săraci și bătrâni care mănânca din coșul de gunoi […]. Sunt un protestatar. Dacă nu aș fi preot, aș fi acolo, demonstrând în piețe. Care este scopul atâtor migranți care, în loc să ne mulțumească pentru mâncarea pe care le-o dăm, o aruncă și […] chiar organizează revolte? […] Oferirea de bani migranților nu este doar un lucru greșit, ci și dăunător din punct de vedere moral pentru că astfel le încurajăm comportamentul și ei se vor obișnui cu asta […]. Uneori cred că acest lucru contibuie la crearea de rețele de cerșetori”[2]. Reamintesc, în România, migranților li se oferă masă și cazare gratuite, inclusiv salariul minim pe economie, pentru care un român lucrează chiar şi 12-14 ore pe zi, ca să-şi întrețină familia.
La polul opus cretinilor de la Bruxelles, peste ocean, un președinte ales democratic este contestat vehement de „iluminații” globaliști pentru că nu acceptă invazia musulmană și pentru că ține la țara lui. Putin, în Rusia și Orban în Ungaria, procedează asemenea. Nu-mi sunt dragi niciunul dintre cei numiți, dar pentru că apără interesele popoarelor lor, merită respectați. Nu asemenea lui K.W.I., care mai plantează un pom pe facebook, pentru a mări profiturile viitoare ale jefuitorilor de la „Holzindustrie Schweighofer”.
Așa se face „Istoria” – Cacealmaua de la Roma din 1957
Liderii țărilor din Uniunea Europeană s-au întâlnit la Roma pentru a celebra 60 de ani de la semnarea tratatului fondator și pentru a stabili viitoarele direcții de acțiune – cu două sau mai multe viteze -, cauzate de ieșirea Marii Britanii, cauzate de migranți, de dificultățile economice sau de terorism. Prezent la reuniune – nici nu se putea altfel – Führerul K.W.I., ocupat cu lustruirea condurilor vizirilor „Înaltei Porți” de la Roma, declară: „Textul Declarației de la Roma este « pozitiv » și « echilibrat », în acord cu poziția promovată de România privind viitorul Europei”. Ceea ce nu ne spune marele nostru Führer, relatează jurnalistul David Willey, fost corespondent la Roma pentru B.B.C. timp de peste 35 de ani și prezent la evenimentul semnării tratatului în 1957: „Cele șase țări fondatoare ale Comunității Europene (Germania, Belgia, Franța, Italia, Luxemburg și Olanda – n.n.I.M.) nu au semnat în cele din urmă decât un tratat «în alb». […] noi am realizat abia ulterior că Tratatul de la Roma era de fapt plin cu pagini albe. Pentru că a trebuit să fie pregătit în grabă și pentru că organizarea Italiei nu a fost perfectă, ei au fost nevoiți să completeze paginile după semnare”. „Numai prima și ultima pagină din cele două mari volume au putut fi imprimate la timp. Între cele două pagini, nimic altceva decât pagini albe”, confirmă și Albert Breuer, unul dintre responsabilii cu logistica evenimentului din 1957, citat pe site-ul oficial al Uniunii Europene[3]. Willey, astăzi în vârstă de 84 de ani, îşi aminteşte de scena din urmă cu 60 de ani: „Diplomaţii stăteau sub frescele maiestuoase care prezentau bătălia epică dintre şase luptători. Toată lumea era îmbrăcată destul de formal, în costume negre. S-au ţinut multe discursuri”, precizând că în acea perioadă era „foarte puţină securitate, foarte puţină birocraţie. Pur şi simplu am mers şi am văzut semnarea”.
Barometrul moralității
Este un aparat, inventat ad-hoc de cineva – „persoană importantă, nu spui cine” – pentru evaluarea moralității Führerului K.W.I., după sentința de respingere de către Curtea de Apel din Pitești a contestației sale la sentința fostă „definitivă” a Justiției din România, privind încă o casă obținută prin escrocherie și fals: „Pot să îi asigur pe toţi că nu am niciun fel de problemă morală. Fiind o decizie definitivă irevocabilă, ea va fi întrutotul respectată. […] În chestiuni de decizii nu contează dacă ne mulţumeşte sau ne nemulţumeşte. O decizie, dacă este definitivă şi irevocabilă, se aplică şi punct. Altceva nici nu cred că aş putea să adaug aici”[4].
Cu siguranță, Führerul, care a susţinut că prin ultima decizie a instanţei, care l-a lăsat fără casa obţinută cu acte false, nu s-a schimbat nimic, n-are nici cea mai mică problemă morală cauzată de faptul că a încălcat în repetate rânduri Constituția României, a îndemnat cetățenii la încălcarea legii fundamentale a statului român și a altor legi organice. Neavând copii, și-a permis să-i îndemne pe cei ce au să-i scoată la proteste. „Păi, de ce să nu le moară și ălora… capra?!?” zicea inventatorul barometrului moralității, iar eu închei : „de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere” dar poate să ia. A făcut ceva marele Führer în afara faptului că a pus România în situaţii riscante sau scandaloase? Ce-aţi crezut, români naivi, când aţi acordat credit sasului, votându-l? Că va salva România de distrugerea lăsată de cei trei „escu”? Uite că Iohannis e tot un Băsescu, dar mult mai periculos, prin prostie, servilism și parșivitate…
Notă: „România penală” este titlul volumului scris de fostul procuror Valer Matei, România penală, București, Editura Compania, 2013, 203p.
—————————————–
[1] https://www.dcnews.ro/atac-londra-statul-islamic-revendica-atentatul_537020.html
[2] Mail Online News, 13 ianuarie 2017 http://www.dailymail.co.uk/news/article-4116414/Everyone-Muslim-stupidity-Catholic-leader-says-Europe-Islamic-state-migrant-crisis.html?ito=social-facebook
[3] http://www.flux24.ro/dezvaluire-socanta-dupa-60-de-ani-tratatul-fondator-al-ue-nu-continea-decat-pagini-albe/
[4] http://www.capital.ro/iohannis-despre-decizia-in-cazul-casei-din-sibiu-nu-am-niciun-f.html
Autor: Ion Maldarescu
Sursa: Art-Emis