1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei si grațierii pentru infracțiuni de corupție? Nu sunt de acord.
Amnistia și grațierea sunt mecanisme firești, la care un stat poate și trebuie să apeleze periodic pentru a își consolida pace socială.
Este absurd să interzici amnistia și grațierea tocmai pentru infracțiuni ce nu se comit cu violență.
Dacă da, aș fi poate dispus să girez că o viitoare Constituție a României să spună explicit că infracțiunile comise cu violență nu se amnistiază (dar asta să nu excludă exercitarea dreptului la grațieri individuale din n motive umanitare), ideea că infracțiunile de corupție nu ar trebui amnistiate și grațiate arată doar sărăcia intelectuală dublată de răutate a președintelui de la Cotroceni și a susținătorilor săi.
Această întrebare arată și obsesia ideologică legată de tema ”corupției”.
Lupta împotiva corupției nu este altceva decât reeditarea luptei împotriva chiaburilor.
Aduc aminte că, potrivit chiar rapoartelor făcute de cei de la DNA în anii lor buni, estimările procurorilor anticorupție arată că impactul corupției asupra economiei românești este mai mult decât marginal (0,06 procente din PIB în anul 2015, de exemplu).
Corupția nu este o problemă endemică, nici măcar o problemă socială. Este însă un bun catalizator al urii, așa cum lupta anticorupție este un bun instrument propagandistic.
2. Sunteti de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?
Nu.
Pentru oricine cunoaște un pic de politică și mecanismele constituționale, ordonanța de urgență nu e ceva de speriat ci este un mecanism constituțional și democratic prin care se guvernează această țară.
Statul român poate să decidă că e necesară incriminarea unor noi tipuri de infracțiuni. De exemplu revenge porn. Bănuiesc că știți ce e aia.
Dacă începem o dezbatere în Parlament, e posibil să o terminăm în 2024, iar până atunci o grămadă de lume să sufere de pe urma acestei ticăloșii.
O ordonață de urgență va tranșa această chestiune în câteva zile.
La fel, nu sunt de acord cu transformarea CCR în ceea ce nu este și nu trebuie să fie: un soi de a treia cameră a Parlamentului și un instrument politic de a împiedica sau tergiversa legiferarea.
Cum aceste întrebări sunt nu doar stupide ci și inutile, o formă de a cheltui banii publici doar pentru a face un joc electoral, voi refuza să particip la șarada aceasta și voi refuza buletinul de vot pentru referendum.
Dar și dacă aș vota, răspunsul meu va fi NU, la ambele întrebări.
Autor: Bogdan Duca
Sursa: Bogdan Alexandru Duca