Când te duci la cârciumile astea, nu se poate să nu ai revelația că de fapt ”luxul” se reduce la preț.
În cârciumile de lux poți să găsești ….paste. Carbonara, bologneze, al pesto, etc….
Nu au nimic mai special față de suratele lor din cârciumi care nu sunt ”de lux”, decât prețul.
O farfurie de paste într-un restaurant normal se învârte între 25 și 40 de lei. La ”de lux”, între 60 și plus infinit.
Și ce ar putea fi special la ele? În definitiv, pastele sunt paste….
Pizza are aceeași soartă… Ce ai putea mânca la un restaurant decent cu 30 de lei, vei servi la cel de lux cu 70.
Micii- i-am încercat pe ăia de la Mariott și pot spune că doar cruzi ar fi fost mai prost făcuți….
Desigur, există partea aia cu ”rafinamentele”.
Dar chiar nu sunt cu bucătăria minimalistă, să văd cum o bucățică de rață plutește într-o mică baltă de sos de ceva și două frunze de păpădie italienească fac de strajă pe malul bălții.
Și aici, prețul este nejustificat. La 150-200 de lei pe porție, sorry, dar poți să îmi pui măcar jumătate de kil de rață, că nu cred că sosul ăla e făcut cu mercur ca să fie atât de scump și nici rucola aia nu e salată din grădina ursului.
Atunci care e justificarea?
Servirea?
La cârciumile de lux e dificil să nu remarci că servirea se împarte în două categorii: tipa sexy ca să îți clătești tu ochii și tipul mai puțin sexy care deja după o scanare știe dacă ești amărăștean sau nu.
În rest, politețea e la fel de ieftină.
Cât despre confort: a se scuti. Nu ai inclusă în nota de plată nici vreo canapea, nici vreun șezlong, nici măcar un scaun comod. E același scaun ca și la cârciuma …oricare.
Unde se face diferența este la băuturi. Dar nu la toate. Poți fi sigur că la vinuri au sortimente scumpe, cu o anumită noblețe și o anumită vechime.
Dar doar atât.
Cola e 25 de lei sticluța dar nu e diferită de aia la 5 lei.
La apă e însă diferență: ce biborțeni sau dorna? Evian, Perrier…. Adică apă chioară cu gaz sau fără…
Dar la cafea? Pur și simplu un espresso- probabil illy după gust, care costă 40 de lei…. Măcar să te fascineze cu iluzia unei selecții mai complexe de sortimente, cu povești yemenite, etiopiene, arabe, turcești, braziliene. Sau ”c.cate”, scuzați expresia, de cine știe ce animăluț indonezian….
Și atunci pentru ce plătești mai mult?
Dacă ești vedetă, pentru intimitate. Cum nu intră oricine, nu vei fi aglomerat de admiratori/admiratoare.
Dacă nu ești vedetă, din snobism….
Iar dacă nu ești niciuna, nici alta, doar pentru că te-au invitat alții și ți-a fost greu să îi convingi că în altă parte se mănâncă mai bine.
Autor: Bogdan Alexandru Duca