Pe mine m-a întristat tare de tot nu doar postarea lui Lucian Mândruță ci și faptul că a fost „semnată” apoi cu like-uri de mii și de mii de oameni.
E trist să vezi oameni ce nu mai sunt capabili să vadă pe Dumnezeu și, implicit, să nu își mai înțeleagă rostul în viețile proprii și în lume.
Trebuie să fii tare orb să nu vezi pe Dumnezeu în creația Sa, să te închizi atât de tare în depresia ateistă încât să ajungi să nu înțelegi că toate au un sens.
Trebuie să fii tare credul ca să crezi în ipoteza ateistă, să crezi că tot ce ești tu și tot ce e în jurul tău este produsul a miliarde și miliarde de miliarde de accidente, întâmplări, coincidențe, contexte…..
Acești oameni goi, ca Lucian și cei ca el, normal că sunt disperați și speriați. Și mai ales, normal că sunt iraționali. Ajung astfel, de frica că viața lor se va sfârși fie și cu o clipă mai repede, să nenorocească pe toți, doar ca ei să nu moară.
Căci moartea pentru ei e de fapt singurul sens al vieții. Viețile lor sunt o fugă disperată de moarte.
Lucian aleargă kilometri cu bicicleta, poartă două măști, renunță la toate micile plăceri ale vieții, doar pentru că se teme că va muri, lucru altfel inevitabil…. Și câți sunt ca el? Vieți concentrate pe o depresie continuă și o disperare a micilor succese care să amâne măcar ideea inevitabilei morți….
Or și dacă ar privi spre un gândac de bucătărie, ar putea avea revelația minimală că strania și iraționala lor credință ateistă nu se susține de fapt pe nimic. Iar de acolo, de la gândăcelul acela de bucătărie, ar putea să descopere mântuirea.
Baiul mare știți care este? Că din păcate gândăcelul acela de bucătărie ar fi un evanghelist mult mai bun decât mulți dintre noi, creștinii.
Suntem creștini? Cu vieți de atei.
Câți dintre noi, cei ce ne considerăm creștini, ne gândim la moarte fără frică paralizantă? Câți ne punem orice decizie din viață sub semnul întrebării: e conform cu voia Domnului?
Am văzut cu isteria asta covid mulți creștini comportându-se mai rău decât niște atei, renunțând la demnitatea umană de frica unei boli, predând dușmanului libertăți, drepturi, respectul, de frica unei probabilități de 0,0 … la sută de a muri ”de covid”.
După Paștile lui 2020, pe care nu trebuie să îl uităm niciodată, mulți va trebui să ne spovedim și să ne pocăim….
Autor: Bogdan Alexandru Duca