Gigantii energetici E.ON (Germania) si GDF Suez (Franta) au fost amendati de Comisia de la Bruxelles cu peste un miliard euro (record in materie) pentru practici anticoncurentiale, inainte de toate pentru o intelegere intre acestia prin care si-au impartit pietele de gaze naturale, mentinand imparteala si dupa liberalizarea pietei in domeniu in cadrul Uniunii Europene.
Desi evident nu amendarea poate fi o nazuinta in sine, parca iti lasa gura apa la aceasta sanctionare a colosilor german si francez care fac legea si in distributia de gaze din Romania si o fac dupa cum vor, cu mijloace legale si ilegale, dar nimeni aici nu le spune nici pas! De mirare nu-i, ca asa este in orice tara bananiera!
Autoritatea publica, daca exista – caci prin tarile bananiere nu prea exista si, daca exista, se indeletniceste mai mult cu furtul din banul public! – nu face nimic sa apere avutul public sau consumatorul intern, prosternandu-se in fata a orice sau a oricui este strain!
Confiscarea de catre cei doi giganti a distributiei de gaze din Romania a facut parte din targul pe care l-a constituit de fapt aderarea Romaniei la Uniunea Europeana: vreti aderarea, dati economia!
In mod semnificativ, negocierile de aderare se impotmolisera la capitolul „concurenta“, considerat cel mai dificil, unde Romania se aprecia ca are cele mai multe hibe, dar au fost cedate distributiile de gaze catre cei doi giganti si, ca prin farmec, toate problemele parca au disparut, capitolul „concurenta“ a fost inchis ca rezolvat si usa Uniunii Europene a fost deschisa!
Preluarea distributiilor de gaze din Romania de catre cei doi colosi vest-europeni a insemnat de la inceput aceeasi clasica imparteala a pietei pentru care cei doi au fost acum amendati.
Un fost monopol al statului roman a fost preluat de doua monopoluri (sa fie clar, tot de stat, dar apartinand altor state decat cel roman!), care insa actioneaza, ca si probabil in alte parti, in mod concertat, utilizand la limita abuzului pozitiile lor dominante.
In mod concertat, cei doi colosi maresc sistematic tarifele, supun consumatorii unor constrangeri care sa le incarce facturile, fac presiuni publice de sporire a tarifelor si se spune ca reprezentanti ai decidentului in materie pentru consumatorii casnici (respectiv Autoritatea de Reglementare) beneficiaza de favoruri din partea celor doi operatori.
In orice caz, ca si alte firme straine din alte sectoare energetice, cei doi s-au infipt in acel segment din lantul energetic unde se colecteaza banul, si nu unde se duce greul (adica in productie).
Respectiv, acolo unde profitul vine oricum, si inca rapid, si fara investitii, si fara sa astepti ani de zile, unde clientii oricum exista si unde oricum reusita nu poate lipsi caci nu depinde de abilitati manageriale si de valorificarea unor oportunitati de piata. Cei doi insa au intins coarda la maximum.
N-au facut nici macar minime investitii de intretinere si retelele invechite dau tot mai multe accidente. Se pare ca investitiile de intretinere sunt mai mici decat cele de pe vremea cand proprietar era statul roman, despre care se spunea ca trebuie sa privatizeze pentru ca n-are bani de mentenanta si modernizari.
Trecerea distributiilor de gaze in mainile celor doi constituie exemplul poate cel mai semnificativ de privatizari fara noima, mai ales ca este vorba nu de privatizari, ci de transferuri de proprietate si decizie catre alte state.
Consiliul Concurentei – institutie-gardian al respectarii practicilor concurentiale – nu vede nimic. Aceasta institutie este legata la ochi pentru straini, ca in orice tara bananiera.
Ca urmare, cele doua companii, ca si altele asemenea de prin aceleasi tari de origine, fac pe aici pe la noi ceea ce nici prin gand nu le trece sa faca la ele acasa!
Caci, dupa cum se vede, pe la ele pe acasa le da cineva peste mana daca exagereaza. Aici, pot insa exagera cat vor, caci nu se sesizeaza nimeni fata de nimic. Bananier te comporti, de bananier esti luat!
Ilie Serbanescu
sursa: bloombiz.ro