Deși s-a anunțat intrarea în exploatare a zăcământului uriaș de gaze de la Caragele, județul Buzău, încă din 2020, Ministerul Energiei a tot amânat investițiile, ultima dată avansată fiind 2024. Fostul director general al Romgaz ne spune că, în perioada mandatului său, au fost amplasate 15 sonde de explorare într-un singur an și că, după plecarea sa, investițiile s-au oprit. Cele 30 miliarde de metri cubi de gaze de la Caragele ar fi însemnat stoparea importurilor și, implicit, scăderea prețurilor.
Descoperit din 2016, marele zăcământ de gaze de la Caragele, din județul Buzău, evaluat la peste 30 miliarde de metri cubi, a fost blocat la decizia Ministerului Energiei. Blocarea investițiilor a însemnat o creștere a importurilor, în condițiile scăderii abrupte a producției de gaze de la OMV, dar și a unei diminuări a extracției la Romgaz, principalii furnizori la nivel național.
”Caragele produce acum, dar doar pe un perimetru mic și acesta trebuie extins. Problema este că nu s-au continuat investițiile. Între 2019 și 2020, când eram la conducerea Romgaz, am săpat 15 sonde de explorare, iar în 2021 s-au mai săpat doar două, care nu au dat rezultate. În afara celor 15 sonde, mai sunt și altele acolo, dar nu sunt legate la sistemul național de transport. Adică ele degeaba există în câmp, dacă nu sunt conectate, iar asta este o chestie simplă care se poate face. Dar acolo s-au blocat investițiile, deși trebuia continuată explorarea, pentru că vorbim de un zăcământ de peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze. Și, spre deosebire de zăcământul din Marea Neagră, care este posibil sau probabil, rezervele din Caragele sunt dovedite”, ne-a declarat Adrian Volontiru, fostul director general al Romgaz. După ce inițial a anunțat că investițiile la Caragele vor reîncepe în 2023, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că, de fapt, acestea ar fi demarate în 2024, deși ne aflăm în plină criză energetică.
Faliment al companiilor de foraj
Perimetrul de la Caragele este concesionat de Romgaz, iar în 2016 s-a descoperit la o adâncime de aproape 5.000 de metri un zăcământ de 30 miliarde de metri cubi de gaze, care a fost declarat comercial în 2019, ne spune Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei. Acesta arată că transformarea forajelor de explorare în foraje de exploatare este foarte simplă, cu investiții minime, însă lucrările au fost oprite în 2020.
”Nimeni nu a răspuns până acum de ce s-a oprit zăcământul de la Caragele, de ce Ministerul Energiei, prin consiliul de administrație, a luat această decizie. Ar fi trebuit finalizați până acum cei 6 km de conducte pentru racordarea la sistem. Dacă am fi extras de anul trecut din acest zăcământ ar fi scăzut importul de gaze cu 15%, ceea ce ar fi însemnat și o scădere a prețurilor în piață. Faptul că s-au oprit investițiile la Caragele a determinat și intrarea în faliment a companiilor de foraj românești. OMV-ul nu a mai forat de mult, și este privat, nu are statul nicio influență, iar când a forat și-a adus companii străine, și singurul care mai rămăsese să dea comenzi companiilor autohtone era Romgaz. Probabil că decizia de stopare a investițiilor la Romgaz s-a luat și pentru a umfla profitul companiei, care însemna prime de performanță mai mari pentru conducerea Romgaz”, ne-a precizat Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei.
Au așteptat schimbarea Legii offshore
Se vede clar cum tot scade producția, an de an, afirma Virgil Popescu, ministrul Energiei, care a pus acest lucru pe seama unei ajustări brutale a investițiilor în zona de explorare onshore, adică pe uscat. ”Avem nevoie, ca țară, de producție onshore de gaze, investițiile în această zonă ar trebui să continue”, a spus Virgil Popescu. Probabil că s-a așteptat schimbarea Legii offshore, în care a fost inclusă și producția onshore. Dacă și producția de gaze din exploatările de pe uscat intră sub incidența actului normativ, înseamnă că gazele de la Caragea vor putea fi vândute direct pe piața externă, astfel că România nu va mai beneficia nici de propriile sale resurse exploatate de companiile de stat.
Autor: Claudia Marcu
Sursa: national.ro