Economia are diferite sarcini, ea lucrează cu cifre, compară, împarte… Până la urmă economia este o știința și este baza unei politici care trebuie să sprijine populația și guvernele europene au fost avertizate să nu intervină în criza energetică prin acordarea unui sprijin financiar pe scară largă, afirmând că, în schimb, consumatorii ar trebui să suporte partea cea mai mare a prețurilor mai mari pentru a încuraja economisirea energiei.
În condiții de resurse minime, economia ar trebui să găsească soluții ca populația să aibă o acoperire cât mai bună a necesității. Dacă Fondul Monetar Internațional (F.M.I.) părăsește populația, mă întreb de ce mai avem nevoie de guverne. Atunci ce fac guvernele? Se ocupă numai de Ucraina? Eu aș prefera să nu includ în România în această situație, pentru că România e un caz special. România nu a avut niciodată o poziție clară, bine gândită, în legătură cu negocierea pe care a avut-o cu F.M.I. A acceptat aproape tot. Însă nu cred în această lume, în această situație, că guvernele vor asculta indicațiile F.M.I., ba din contră, văd contrar.
De câțiva ani F.M.I. este pe o linie paralelă cu realitatea. Nu renunță la anumite abordări care sunt foarte dure și nu are în vedere un fapt foarte simplu și anume că până la urmă, organizațiile acestea de tip internațional au fost create după ce de-Al Doilea Război Mondial, tocmai pentru a sprijini populația. Uitați-vă ce se întâmplă în Franța, Guvernul face eforturi extraordinare pentru a ajuta populația. Pe același drum merge Spania şi țările centrale europene, nu mai vorbesc de Ungaria. Deci e foarte complicat și chiar periculos să lași populația de capul ei în aceste situații, deși sunt total de acord că în aceste condiții trebuie să îţi iei o responsabilitate la nivel individual, pentru că ministrul de Finanțe nu poate să vină acasă la tine în fiecare zi.
Trebuie să avem un guvern competent, iar acest guvern trebuie până la urmă să lucreze unic. În perioade de criză, de fapt, nu se fac modificări în ceea ce înseamnă fiscalitate, trebuie să mai aștepte economia până când se relansează. Eu nu critic guvernul, dar eu aș fi luat alte măsuri. Poate că unele ar fi trebuit să fie mai aranjate, dar nimeni în lumea asta, deocamdată, n-a găsit o soluție care să fie pe termen scurt, măcar fiabilă, pentru eliminarea efectelor crizei, măcar în ceea ce înseamnă inflație sau preț la carburant, nimeni.
Sunt încercări, e o lume care caută soluții. Din păcate, liderii lumii de astăzi sunt mai puțin pregătiți sau sunt mediocrii față de cei care au înființat Uniunea Europeană și alte organizații. Deci asta e epoca pe care o trăim acum.
Ce să vă spun? Noi am intrat în criză. În România încă nu se spune lucrul ăsta. Lucrurile se prezintă așa ca și cum suntem într-o perioadă în care am putea scăpa de criză. Sunt figuri care spun că România nu va avea nimic de suferit din cauza crizei alimentare, pentru că noi suntem mari producători de cereale, de legume, de fructe și așa mai departe de parte, de parcă noi am mânca semințe de grâu și de porumb. Dar pentru că n-avem industria alimentară și pentru că importăm aproape 70% din mâncarea din fiecare zi a românilor, sigur că suntem afectați de criza alimentară.
Importul de produse alimentare înseamnă import de inflație și creșterea prețurilor la raft.
Autor: Prof. univ. dr. Mircea Coșea
Sursa: art-emis.ro