În mai multe rânduri eseurile scrise pentru „The Imaginative Conservative” au fost inspirate de abțibilduri. În urmă cu mai multe luni, de pildă, am scris „Înțelepciunea și viciul femeilor” ca răspuns la un abțibild pe care scria „Femeile bine crescute nu fac istorie.” Recent, în timp ce mă aflam în trafic, am văzut același abțibild lângă un altul pe scria „Ceea ce tu numești elita liberală, noi numim o educație bună”.
Suprapunerea acestor două mesaje, atent selecționate de posesorul mașinii pentru a-mi preda o lecție, m-a pus pe gânduri. Aș putea spune chiar că m-a învățat o lecție foarte valoroasă, deși nu lecția pe care vecinul din trafic și-ar fi dorit-o.
Să luăm al doilea mesaj. Proiectat de la bun început să jignească ceilalți automobiliști, este extrem de arogant și superior. Noi, oamenii obișnuiți, oricine am fi, nu suntem la fel de „bine educați” ca regalii „noi” care conduc mașina din față. Pomposul „noi” care probabil este o ea, presupune că oricine nu este de acord cu ea este slab educat, pe când ea, desigur, este bine educată. Dacă am fi la fel de bine educați ca ea, am fi de acord cu ea.
Ca să-i dăm dreptate, presupunerea ei se bazează pe statistici care arată că aceia care sunt „bine educați” tind să voteze cu democrații pe când ceilalți, care sunt mai puțin „educați”, tind să voteze cu republicanii. Ea votează cu democrații pentru că este bine educată. Noi, care se presupune că votăm cu republicanii (deoarece se presupune că suntem proști) ne plângem că aceia care sunt mai bine educați decât noi (și ca urmare mai buni decât noi) sunt parte din elită.
Dacă a fost educată în sistemul nostru secular, nu va ști nimic de filosofie sau dacă va ști va considera că nu a existat filosofie serioasă înainte de Rene Descartes. Nu va ști nimic de filosofia grecilor, de Socrate, de Platon și Aristotel. În măsura în care a auzit de acești filosofi, va presupune că nu știau despre ce vorbesc: „Ceea ce filosofii antici numeau greșeală, noi numim o educație bună ”.
Dacă a fost educată în sistemul nostru secular, nu va ști nimic de istorie, sau dacă va ști, va ști doar din perspectiva secolului XXI, sau din perspectiva de secol XXI a celor care au învățat-o. Istoria nu este despre a învăța despre oamenii din trecut, despre victoriile și greșelile lor, ci despre a pronunța judecăți cu privire la prostia înaintașilor, presupus obscurantiști, sau cel puțin nu la fel de iluminați ca ea sau ca profesorii săi. „Ceea ce oamenii din trecut numeau imoralitate, noi numim o educație bună”.
Dacă a fost educată în sistemul nostru secular, nu va ști nimic de marea literatură, sau dacă va ști, o va interpreta greșit din perspectiva plină de mândrie și prejudecată a secolului XXI, sau din perspectiva de secol XXI a celor care au i-au predat literatura. Nu se va gândi să încerce să citească marii autori din trecut prin ochii lor, deoarece trăind în trecut acești autori duc lipsă de rațiunea și simțirea de care ea dă dovadă. „Ceea ce Jane Austen, numea mândrie și prejudecată, noi numim o educație bună”.
Odată ce sesizăm ce înseamnă cu adevărat a fi „bine educat” într-o epocă de un analfabetism îngrozitor precum este cea în care trăim, nu ne mai surprinde să găsim acele două abțibilduri unul lângă altul. Cineva „educat” astfel, va crede în mod evident că „femeile bine crescute nu fac istorie”. Ceea ce noi, cei needucați, numim educație slabă, elita liberală numește educație bună.
A fi „bine educat” înseamnă a fi ignorant în ceea ce privește teologia, filosofia, istoria și marile cărți ale civilizației. Înseamnă a crede că nu avem nimic de învățat din Marea Conversație care a animat discursul umanității timp de trei milenii. Înseamnă a-l trata pe aproapele tău cu aroganță și dispreț, pe motiv că este prost deoarece nu este la fel de „bine educat” ca și noi. Înseamnă a trata mințile și scriitorii strălucitori din istorie cu dispreț deoarece nu sunt la fel de „bine educați” ca noi. Pe scurt, a fi „bine educat” nu înseamnă doar ignoranță, este aroganța ignoranței.
Autor: Joseph Pearce
Sursa: Contramundum