Se formează o nouă realitate: lumea unipolară devine irevocabil un lucru al trecutului, o lume multipolară prinde contur.
Era de prevăzut. Dmitri Medvedev, fostul președinte rus, atlantist nepocăit, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că sancțiunile „diabolice” occidentale nu numai că nu au reușit să paralizeze Rusia, ci în schimb „s-au întors către Occident ca un bumerang”.
Încrederea în monedele de rezervă „se ridică precum ceața dimineții”, iar abandonarea dolarului american și a euro nu mai este nerealistă: „Vine epoca monedelor regionale”.
Până la urmă, a adăugat el, „fie că le place sau nu, vor trebui să negocieze o nouă ordine financiară (…) Iar vocea decisivă va fi atunci cea a țărilor care au o economie puternică și avansată, finanțe publice sănătoase și un sistem monetar de încredere”.
Medvedev și-a transmis analiza succintă chiar înainte de Ziua Z – în termenul stabilit joi de președintele Putin, după care plățile pentru gazul rusesc de către „națiunile neprietenoase” vor fi acceptate doar în ruble.
G7, așa cum era de așteptat, luase poziție (colectivă): nu vom plăti. „Noi” înseamnă cei 4 care nu sunt importatori majori de gaz rusesc. „Noi”, în plus, este Imperiul Minciunilor care dictează regulile. În ceea ce privește cei 3 care vor avea mari probleme, nu numai că sunt importatori majori, dar se întâmplă să fie perdanți ai celui de-al Doilea Război Mondial – Germania, Italia și Japonia, care sunt încă teritorii ocupate de facto. Istoria are obiceiul de a face trucuri perverse.
Negarea nu a durat mult. Germania a fost prima care a spart, chiar înainte ca industriașii din Ruhr până în Bavaria să se revolte în masă. Scholz, cancelarul slab, l-a sunat pe Putin, care a trebuit să explice evident: plățile sunt convertite în ruble pentru că UE a înghețat rezervele valutare ale Rusiei, încălcând flagrant dreptul internațional.
Cu răbdare taoistă, Putin și-a exprimat însă speranța că acest lucru nu va reprezenta o deteriorare a condițiilor contractuale pentru importatorii europeni. Experții ruși și germani sunt așteptați să stea împreună și să discute noii termeni.
Moscova lucrează la o serie de documente care definesc noul acord. În esență, asta înseamnă: fără ruble, fără gaz. Contractele devin nule și neavenite atunci când încălcați încrederea. Statele Unite și Uniunea Europeană au încălcat acordurile legale prin impunerea de sancțiuni unilaterale și, în plus, au confiscat rezervele valutare ale unei țări – nucleare – a G20.
Sancțiunile unilaterale au făcut ca dolarii și euro să nu mai aibă valoare pentru Rusia. Isteria nu este suficientă: problema va fi rezolvată, dar în termenii rușilor. Și asta e tot. Ministerul Afacerilor Externe a avertizat anterior că refuzul de a plăti gazul în ruble va duce la o criză globală gravă de neplăți și faliment în serie la nivel global, o reacție infernală în lanț a tranzacțiilor blocate, înghețarea activelor și liniilor colaterale, a închiderii liniilor de credite.
Secvența evenimentelor este parțial previzibilă. Întreprinderile din UE vor primi noul set de reguli. Vor avea timp să examineze documentele și să ia o decizie. Cei care spun „nu” vor fi automat excluși de la livrările directe de gaz rusesc, cu toate consecințele politice și economice.
Desigur, vor exista compromisuri. De exemplu, o serie de națiuni UE vor fi de acord să folosească ruble și să-și mărească achizițiile de gaze, astfel încât să poată vinde surplusul vecinilor și să obțină profit. Iar unii s-ar putea decide să cumpere gaz pe loc pe bursele de energie.
Deci Rusia nu impune nimănui un ultimatum. Toate acestea vor dura timp – un proces continuu. Cu unele acțiuni secundare, de asemenea. Duma intenționează să extindă plata în ruble la alte produse esențiale – cum ar fi uleiul, metalele, lemnul, grâul. Va depinde de voracitatea colectivă a chihuahuas din UE. Toată lumea știe că isteria lor non-stop poate duce la o întrerupere colosală a lanțurilor de aprovizionare din Occident.
LA REVEDERE, OLIGARHILOR!
În timp ce clasele conducătoare atlantiste au înnebunit complet, dar rămân concentrate pe lupta cu fiecare european pentru a extrage orice bogăție palpabilă rămasă din UE, Rusia joacă acum pe cartea calmului. De fapt, Moscova a fost destul de îngăduitoare, ridicând spectrul lipsei de gaz primăvara, mai degrabă decât iarna.
Banca Centrală Rusă a naționalizat veniturile din valută ale tuturor exportatorilor majori. Rubla continuă să crească – acum a revenit la aproximativ același nivel ca înainte de Operațiunea Z. Rusia rămâne autosuficientă în ceea ce privește alimentele.
Isteria americană împotriva Rusiei „izolate” este de râs. Nu toți jucătorii importanți din Eurasia – ca să nu mai vorbim de celelalte patru țări BRICS și aproape tot Sudul Global – au demonizat și/sau sancționat Rusia.
Ca bonus, ultimul oligarh capabil să exercite influență la Moscova, Anatoly Chubais, a dispărut. Aceasta este o altă delectare istorică: isteria sancțiunilor occidentale a dezmembrat de facto oligarhia rusă – proiectul de casă al lui Putin din 2000. Ceea ce presupune aceasta este întărirea statului rus și consolidarea societății ruse.
Nu avem încă toate faptele, dar este sigur să spunem că, după ani de evaluare atentă, Putin a ales să meargă până la capăt și să spargă spatele Occidentului, folosind acest trident (războiul pentru Donbass, laboratoarele de arme biologice ale SUA din Ucraina, lucrând în paralel la producerea de arme nucleare) ca un casus belli.
Înghețarea rezervelor valutare era de așteptat, în special pentru că Banca Centrală Rusă și-a majorat rezervele de obligațiuni de trezorerie americane din noiembrie anul trecut. Apoi, există posibilitatea serioasă ca Moscova să poată accesa rezerve valutare „secrete” offshore – o matrice complexă construită cu ajutorul unor persoane din interiorul chinezi.
Trecerea bruscă de la dolar și euro la rublă a fost un act de judo hard-core, geo-economic la nivel olimpic. Putin a instigat Occidentul colectiv să dezlănțuie atacul său isteric și dement prin sancțiuni și l-a întors împotriva adversarului printr-o singură mișcare rapidă.
Și aici cu toții încercăm să decelăm atât de multe evoluții sincronizate care schimbă jocul în urma transformării dolarului într-o armă de război: rupia-rubla cu India, petroyuanul saudit, cardurile Mir-UnionPay emise de băncile rusești, alternativa SWIFT Rusia-Iran, proiectul EAEU-China al unui sistem monetar/financiar independent.
Ca să nu mai vorbim de lovitura de maestru a Băncii Centrale Ruse, care a fixat gramul de aur la 5000 de ruble – care este deja în jur de 60 de dolari și continuă să urce.
Dacă la aceasta adăugăm programul „Fără ruble, fără benzină”, avem aici o energie de facto legată de aur. Chihuahua din UE și colonia japoneză vor trebui să cumpere o mulțime de ruble de aur sau să cumpere mult aur pentru a-și asigura necesarul de gaze. Și există mai bine. Rusia ar putea lega din nou rubla de aur în viitorul apropiat. Am putea asista la 2000 de ruble, 1000 de ruble sau chiar 500 de ruble pentru un gram de aur.
E TIMPUL SĂ FII SUVERAN
De la summiturile BRICS din anii 2000, la care au participat Putin, Hu Jintao și Lula, sfântul Graal al discuțiilor despre o lume multipolară a fost întotdeauna cum să ocolim hegemonia dolarului. Această soluție este acum în fața ochilor tuturor țărilor din Sud, sub forma unei apariții benigne care prezintă un zâmbet de pisică Cheshire: rubla de aur, sau rubla susținută de petrol, gaze, minerale, export de materii prime.
Banca Centrală Rusă, spre deosebire de Fed, nu practică relaxarea cantitativă și nu exportă inflație toxică în restul planetei. Nu numai că Marina Rusă securizează toate liniile maritime rusești, ci și submarinele rusești cu propulsie nucleară sunt capabile să apară din senin oriunde pe planetă.
Rusia este mult, mult înainte, implementând deja conceptul de „putere navală continentală”. Decembrie 2015, în teatrul sirian, a schimbat acordul strategic. Divizia a 4-a de submarine din Marea Neagră este vedeta spectacolului.
Flotele navale rusești pot folosi acum rachete Kalibr într-un spațiu care include Europa de Est, Asia de Vest și Asia Centrală. Marea Caspică și Marea Neagră, legate prin Canalul Don-Volga, oferă un spațiu de manevră comparabil cu cel al Mediteranei de Est și al Golfului Persic la un loc. 6000 km lungime. Și nici măcar nu este necesar să accesezi apele calde.
Aceasta acoperă aproximativ 30 de țări: sfera tradițională de influență a Rusiei, granițele istorice ale Imperiului Rus și sferele actuale de rivalitate politică/energetică.
NU E DE MIRARE CA CENTURA ESTE FURIOASĂ.
Rusia garantează transportul maritim în Asia, Arctica și Europa, în tandem cu rețeaua feroviară BRI din toată Eurasia. Aceasta, în esență, este politică pură a puterii. Medvedev nu s-a lăudat când a spus că era unei monede de rezervă unice s-a încheiat. Apariția unei MONEDE DE REZERVĂ GLOBALE BAZATĂ PE RESURSE înseamnă, pe scurt, că 13% din planetă nu va mai domina restul de 87%.
Acesta înseamnă NATOstan vs Eurasia redux. Războiul Rece 2.0, 3.0, 4.0 și chiar 5.0. Nu conteaza. Toate fostele națiuni ale Mișcării Nealiniate (NAM) știu în ce direcție bat vânturile geopolitice și geoeconomice: a sosit momentul să-și afirme adevărata suveranitate, acum că „ordinea internațională bazată pe reguli” este să „muște praful”.
Bine ați venit la nașterea noului sistem mondial. Ministrul de externe Serghei Lavrov, din China, după întâlnirea cu mai mulți omologi din toată Eurasia, nu ar fi putut descrie mai bine:
„Se formează o nouă realitate: lumea unipolară devine irevocabil un lucru al trecutului, o lume multipolară prinde contur. Este un proces obiectiv. El este de neoprit. În această realitate, mai multe puteri vor „guverna” – va fi necesar să se negocieze între toate statele cheie care astăzi au o influență decisivă asupra economiei și politicii mondiale.
În același timp, conștiente de situația lor particulară, aceste țări au grijă să respecte principiile de bază ale Cartei Națiunilor Unite, inclusiv cele mai fundamentale – egalitatea suverană a statelor. Nimeni de pe acest Pământ nu ar trebui considerat un actor minor. Toate țările sunt egale și suverane”.
Pepe Escobar, Fundația pentru Cultură Strategică
PS. Am spus că Occidentul își bate cuie în tălpi? Că încă nu s-a dezmeticit? Păcat! Nu realizează că lumea s-a schimbat. Că hegemonia a luat sfârșit. Trebuie să țină cont și de alți actori majori care au apărut pe harta economică/ și numai a lumii.
Autor: Angelo Davidescu