Noua tâmpenie planificată, cu “reducerea trunchiului comun și posibilitatea elevului să aleagă materiile de care are nevoie”, arată cât de rău e să te conducă oameni care nu înțeleg omul — în fața unor asemenea opțiuni, elevul va alege cu ochii-nchiși disciplina la care profului i s-a dus vestea că e indulgent și dă note mari fără necesitatea vreunui efort deosebit sau disciplina care îi asigură la BAC nota cea mai mare (mai ales dacă menținem imbecilitatea admiterii la facultate luând în calcul măcar într-o anumită proporție media de la bacalaureat).
Rău destul e și acum, cu fracționarea claselor din licee în 436657 de secții, tocmai pentru că opțiunile multiple din societatea actuală fac foarte dificilă decizia unui elev aflat la vârsta liceului, ideea e tocmai să-i deschizi orizonturile, oferindu-i până în liceu inclusiv o cultură generală suficient de largă și de solidă încât să și înțeleagă alegerile pe care le are de făcut (vechiul sistem de împărțire simplă în real și uman era absolut suficient) — în logica ideii de cultură generală, cu disciplinele scoase din trunchiul comun treaba ar suna așa: fie sunt dispensabile, și atunci vorbim despre discipline parazitare, care să completeze forțat catedra profului și pe care în cazul ăsta mai bine le eliminăm cu totul, fie sunt indispensabile, și atunci scoaterea lor din sfera culturii generale obligatorii este egală cu o dizabilitate educațională pusă cu mâna.
Desigur, dificultatea conversației vine din neînțelegerea utilității culturii generale, dar asta este o problemă care nu le poate fi explicată unor indivizi care nu o au.
Autor: Anca Radu