Departamentul de Stat al SUA exemplifica practicile abuzive ale parchetului Laurei Kovesi cu dosarele fabricate impotriva Alinei Bica si Liei Olguta Vasilescu. In Raportul privind drepturile omului pentru anului 2016, Departamentul de Stat aminteste cum Alina Bica a fost executata de DNA cu ajutorul unui denuntator inteles cu procurorii, iar dosarul Liei Olguta Vasilescu a fost respins de judecatori si intors la parchetul anticoruptie.
Doua dintre cele mai cunoscute facaturi ale parchetului anticoruptie condus de doctorita Laura Kovesi sunt amintite in Raportul Departamentului de Stat al SUA privind practicile in domeniul drepturilor omului in Romania pe anul 2016, dat publicitatii in urma cu cateva zile. Este vorba despre dosarul Alinei Bica, in care fosta sefa DIICOT este acuzata de luare de mita, si dosarul actualului ministru al Muncii Lia Olguta Vasilescu, fost primar al Craiovei. Doua cazuri in care practicile abuzive ale DNA au iesit la suprafata.
Astfel, in ceea ce priveste dosarul Alinei Bica, Departamentul de Stat al SUA aminteste despre cum denuntatorul acesteia, Ionut Mihailescu, a recunoscut in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca a denuntat-o pe fosta sefa DIICOT dupa ce s-a inteles cu procurorii DNA in acest sens, doar pentru a scapa de acuzatiile la adresa pe care parchetul anticoruptie i le aducea intr-un alt dosar. Este vorba, asa cum bine se stie, de momentul in care Ionut Miahilescu, fost consilier al Alinei Bica, a refuzat sa isi mai sustina denuntul la instanta suprema, recunoscand ca a denuntat-o pe fosta sefa a DIICOT dupa ce s-a inteles cu procurorii DNA, care i-au promis ca va scapa de acuzatiile formulate impotriva sa intr-un alt dosar: „In celalalt dosar penal, am initiat demersuri pentru a stopa cercetarea penala impotriva mea prin incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei, ceea ce nu s-a intamplat”. Chiar si asa, cu facatura iesita la iveala, Alina Bica a fost condamnata in acest dosar, dupa ce in mod cu totul si cu totul dubios ICCJ a dispus din oficiu schimbarea incadrarii juridice din luare de mita in favorizarea faptuitorului. Asta intrucat era evident ca nu exista nicio proba impotriva Alinei Bica pentru luare de mita, dar fosta sefa DIICOT trebuia condamnata cu orice pret. O asemenea sentinta nu are cum sa reziste in apel, avand in vedere ca impotriva Alinei Bica nu exista nicio proba, iar in mod normal decizia din apel nu are cum sa fie alta decat achitarea.
Iata fragmentul din Raportul Departamentului de Stat al SUA referitor la Alina Bica:
„In luna iunie, denuntatorul intr-unul dintre cele trei cazuri de coruptie incepute impotriva fostului sef al DIICOT Alina Bica a declarat in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca, in timp ce era in stare de arest preventiv, a facut o intelegere cu procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pentru a declara impotriva lui Bica, in schimb urmand sa primeasca clementa in cazul sau. Ulterior, acesta a retractat acuzatiile. Cazul a ramas pendinte”.
Abuzurile din dosarul Liei Olguta Vasilescu
Despre dosarul Liei Olguta Vasilescu, Departamentul de Stat al SUA relateaza cum aceasta a fost retinuta de procurorii DNA, pentru ca apoi judecatorii sa respinga cererea de arestare preventiva, iar in final cauza sa fie restituita la parchet pentru anumite “revizuiri”. “Rezvizuiri” cauzate de mai multe abuzuri comise de catre DNA, abuzuri constatate chiar de instante. Este vorba despre incalcarea dreptului la aparare al Liei Olguta Vasilescu de catre DNA si folosirea unui denunt si a unor interceptari obtinute nelegal.
Iata fragmentul din Raportul Departamentului de Stat al SUA referitor la Lia Olguta Vasilescu:
„DNA a acuzat primarul Craiovei, Lia Olguta Vasilescu, cu presupunerea ca aceasta si-a folosit influenta inainte de a deveni primar, in 2012, pentru ca in mod ilegal sa determine mai multi oameni de afaceri sa sponsorizeze campania electorala. Ulterior, ca primar, se presupune de asemenea ca ar fi oferit contracte intre primarie si anumite companii pentru a sponsoriza un ONG sa reabiliteze mai multe cladiri din Craiova. In decursul unui an, Vasilescu a fost acuzata de luare de mita, deoarece si-a folosit autoritatea sau influenta in scopul de a obtine bani sau alte beneficii, si spalare de bani. Primarul a fost initial retinut 24 de ore in martie, atunci cand au pornit investigatiile impotriva sa, dar judecatorii au respins cererea procurorilor de arestare preventiva. Ea a fost plasata in arest la domiciliu pentru o saptamana si ulterior judecatorii au inlaturat si aceasta masura. Judecatorii au respins de asemenea, subsecvent, cererile ulterioare ale DNA pentru control judiciar, ea a fost investigata in continuare si apoi trimisa in judecata in stare de libertate. A fost realeasa primar al Craiovei in iunie. In decembrie Curtea a respins anumite probe impotriva sa si a retrimis cazul catre DNA pentru anumite reviziuiri. Cazul a ramas pendinte”.
*Cititi aici Raportul Departamentului de Stat al SUA
Autor: George Tarata
Sursa: Lumea Justitiei