Dezbatere între candidații la Primăria Capitalei cel mai probabil nu vom avea, dezbaterea pentru alegerile europarlamentare a lipsit cu desăvârșire, iar cu trei luni și jumătate înaintea alegerilor prezidențiale încă nu cunoaștem niciun candidat. Senzația e că toți vor să rămână în funcție – Nicușor în funcția de Primar al Bucureștiului, PNL și PSD în tandem la Cotroceni și Palatul Victoria, AUR și USR în opoziție, eventual cu ceva mai multe mandate în cazul AUR -, dar niciunul nu vrea să candideze, adică să iasă la luptă, să se bată pentru voturile oamenilor, să își asume riscuri și responsabilități.
De fapt, ideal pentru toți acești politicieni de nimic ar fi să nu vină nimeni la alegeri, să se retragă și poporul, să se invalideze toate alegerile de acum înainte din lipsă de cvorum, iar o dată la 4 ani CCR să reînnoiască automat mandatele pe care nimeni nu și-a propus să le schimbe. Nici măcar la dictatură nu visează vreunul dintre ei, ci doar la un fel de democrație fără alegeri, la plebiscitul stării de fapt prin absenteism și nepăsare, la iohannism pentru eternitate (ca să îl parafrazez pe Volodea Tismăneanu).
În orice caz, în condițiile în care niciun partid nu simte nevoia să se bată pe bune pentru votul meu, să mă convingă să îi votez pe ei și nu pe alții, chiar nu văd de ce aș mai bate drumul până la secția de votare. Doar așa, ca să îl omenesc pe nu știu ce anonim lipsit de inițiativă, idei și personalitate cu un salariu de parlamentar european? Măcar dacă ar încerca vreunul să îmi cumpere votul, cu un mic și o bere, ca să mai înțeleg și eu ceva din alegerile astea, dar nici măcar asta nu fac. Așa că eu unul aștept să treacă mai repede plictiseala asta de doi lei și să înceapă Campionatul European.
Hai România!
Autor: Alexandru Racu