Să vrei să organizezi nu știu ce protest pe 1 Decembrie e o etalare crasă a ticăloșiei.
1 Decembrie, dacă n-o să ne bucure neapărat, că motivele de laudă nu stau stivă din perspectiva prezentului, ar merita să fie sărbătorit prin tihnă.
Nu dau o ceapă ciorască pe discursurile festive, nu de ele avem nevoie, ci de clipe de autoanaliză- unde suntem?, spre ce ne îndreptăm?
Bineînțeles, respectul pentru eroi nu concordă cu vociferările unora supărați și pe gaura din covrig, născuți supărați.
Orice protest organizat într-o zi de mare sărbătoare e un alimentator sigur al urii, o desconsiderare a celor de altă părere. Și protestatarii, în primul rând, n-ar fi de ocolit să se gândească- numeric, câți sunt ei, și câți restul? Roadele negre al urii, aruncate în spațiul public, li se pot întoarce direct în cap, la un moment dat, ca un bumerang care nu și-a ajuns ținta. Și răbdarea are limite, oricât e de îngăduitoare.
Autor: Alexandru Petria
Sursa: Alexandru Petria Facebook