Migrația lovește direct în interesele celor mai defavorizați, deoarece aruncă pe piață cetățeni ne-membri U.E. dintre care unii sunt doritori să lucreze pe salarii mai reduse, iar alții, cărora nici nu le pâlpâie prin neuroni dorința de integrare, sunt sugative ale bugetelor de protecție socială. Măcar dacă multinaționalele sau anumite firme mari care îi angajează ar plăti impozite pe teritoriul fiecărei țări unde își desfășoară activitățile, ca să întoarcă o parte din beneficiul lor, ca o contrapondere la disfuncționalităților sociale create cu împingerea în jos a prețului muncii, dar nu se întâmplă de regulă așa.
Firesc, n-ai cum să nu te întrebi: chiar de ce să accepți valuri de migrație, nu numai eventuale importuri de specialiști? Pentru profitul multinaționalelor și scăderea nivelului de trai al indigenilor? E corect sau aberant? Este just dacă buna guvernare are ca scop prosperitatea acestor structuri, este injust dacă guvernanții se gândesc la prosperitatea cetățenilor. Întrebările simple ne dau ca feed-back adevărata realitate, nu cea vândută de propagandă. Nu este nimic complicat, deși situația e prezentată înadins încurcată, ca lumea să nu mai vadă esența de puzderia amănuntelor, să nu aibă șansa să decolmateze adevărul din manipulare. Interesele mastodonților economici și financiari sunt mascate sub un discurs fals umanist. Însă îi animă umanismul cum sunt eu de profund interesat de reproducerea aricilor de mare. Ipocrizie cu termen mare de valabilitate.
Nu vă lăsați fraieriți! Cei ce pledează pro-migrație nu au în agendă interesele cetățenilor U.E.
Autor: Alexandru Petria
Sursa: Alexandru Petria Facebook
NOTA REDACȚIEI:
Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).
A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.
I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea, apărut la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, tot la Alexandria Publishing House, la finalul lui 2018. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.