Puterea = Forţa x Poziţia. E formula Jordis von Lohausen, care explică dezvoltarea societăților, a formațiunilor statale și mersul geopoliticii.
Legarea Puterii de delimitările geografiei e de bun-simț, ține de percepția comună, a evidenței.
Dacă acceptăm gândirea austriacului, dăm de răspunsurile la perpetua „plutire” a României, sub toanele și dictatul vecinilor, cât și la cea legată de imposibilitatea coagulării într-un stat puternic.
E clar că poziția pe hartă nu ne avantajează, iar Forța -adaug eu- presupune determinare, ceva ce nu caracterizează românii decât pe timp scurt, în salturi. E parcă o oboseală și-o resemnare ancestrală, primii pași ai sfârșitului sunt aproape confundabili cu cei ai începutului. Doi pași înainte, unul înapoi, „e bine și așa”, apetit pentru lâncezeală, compromis și trădare, sabotarea, metodică, din invidie a oricui care depășește limita comunului.
Convine sau nu, moara istoriei macină impasibilă, nu stă după izmenelile fiecărui găgăuță.
Autor: Alexandru Petria
Sursa: Alexandru Petria Facebook
NOTA REDACȚIEI:
Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).
A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.
I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea, apărut la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, tot la Alexandria Publishing House, la finalul lui 2018. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.