Alegerile din America n-au fost între Trump și Biden. Ele au reprezentat doar ocazia potrivită pentru o confruntare la câmp deschis între două opțiuni cardinale pentru viitorul omenirii.
Pe de o parte, este vorba despre ideile „marii resetări” care se ticluiesc de câțiva ani la Davos, sub bagheta fondatorului și președintelui executiv al „Forumului Economic Mondial”, Klaus Schwab. La cei 82 de ani împliniți în martie, personajul este unul fabulos, are un palmares științific și organizațional impresionant, dar, mai presus de toate, este playmaker – ul celor care se petrec, se rostesc, se văd și nu se văd în conclavurile elitiste organizate la Davos.
„Marea Resetare” nu este o metaforă publicistică. Este denumirea unei inițiative planetare lansate la Forumul de la Davos din ianuarie a.c. și ale cărei direcții concrete urmează a fi stabilite la ediția de la începutul anului viitor.
Unele detalii pot fi găsite pe site Forumului, la https://www.weforum.org/focus/the-great-reset,https://www.weforum.org/agenda/2020/06/now-is-the-time-for-a-great-reset/ sau https://www.weforum.org/agenda/2020/08/building-blocks-of-the-great-reset/.
La noi nu se vorbește despre așa ceva pentru că leadership-ul dâmbovițean n-are nici nivelul intelectual, nici disponibilitatea de a se racorda la dezbaterile de idei ale lumii contemporane ori de stimula societatea românească măcar să cunoască marile teme care-i preocupă pe liderii lumii.
„Marea Resetare” definește un set de mutații preconizate la nivel mondial care vor avea, în esență, ca rezultat, subjugarea definitivă a suveranității naționale, astfel ca statul național să treacă în subordonarea nivelului global guvernare. Directorul general al FMI declara tot atunci, într-un fel de concluzie la dezbateri, că lumea are de ales între Marea Resetare sau Marea Inversare (Marea Inversare fiind „mai multă sărăcie, mai multă fragmentare și mai puțin comerț”).
La câteva săptămâni după ce Forumul Economic Mondial a lansat inițiativa „Marea Resetare”, în iulie 2020 a avut loc lansarea unei cărți intitulată „COVID-19: The Great Reset”, scrisă de amintitul președintele executiv al FEM, Klaus Schwab, în colaborare cu directorul principal al rețelei globale de risc al organizației, Thierry Malleret.
„Covid-19: Marea Resetare” este un ghid pentru oricine dorește să înțeleagă cum COVID-19 a perturbat sistemele noastre sociale și economice și ce schimbări vor fi necesare (s.m.) pentru a crea o lume mai incluzivă, mai rezistentă și mai durabilă în viitor”, se arată în prezentarea cărții. Premisa, dar și concluzia cărții lui Klaus Schwab, fiind acelea că „pandemia reprezintă o fereastră rară, dar îngustă, de oportunitate de a reflecta, reimagina și reseta lumea noastră”.
Acest imens „bloc” de gândire pe cale de a se rostogoli peste omenire risca să se năruie la contactul cu forța și determinarea unui personaj precum Donald Trump, atâta vreme cât acesta rămânea președintele celui mai puternic stat din lume.
În septembrie 2019, Trump aruncase deja, de la tribuna Adunării Generale a ONU un prim buzdugan în poarta globaliștilor: „Viitorul nu aparţine globaliştilor. Viitorul aparţine patrioţilor. Viitorul aparţine naţiunilor suverane şi independente, care-şi protejează cetăţenii şi îşi respectă vecinii și onorează diferențele care fac fiecare țară specială și unică”, îi avertiza Trump pe gânditorii marii resetări. „Fiecare dintre cei de aici este reprezentantul unei culturi diferite, al unei istorii bogate. Statele Unite nu vă vor spune cum să trăiţi, cum să munciţi sau pe cine să veneraţi. Vă cerem doar să ne respectaţi în schimb suveranitatea”, le-a mai spus el celor peste o sută de șefi de state sau de guverne aflați în aula ONU.
După acel discurs care a făcut înconjorul lumii, Soros i-a mai dat lui Trump o șansă de a se integra în „Sistem” și l-a invitat la Forumul de la Davos ce avea loc peste numai patru luni, în ianuarie 2020. Inițial, Trump a refuzat să meargă la Forum, dar și-a schimbat decizia în ultimul moment.
Acolo, în fața a cincizeci și trei de șefi de stat și de guvern și a peste o sută zece miliardari din întreaga lume, el și-a reafirmat ideile enunțate la ONU: „Cea mai înaltă îndatorire a unei națiuni este către cetățenii săi. Respectarea acestui adevăr este singura cale de a edifica încrederea în economia de piață. Numai atunci când guvernele își pun pe primul loc propriii cetățeni vor fi oamenii pe deplin investiți în viitorul lor național”, a spus răspicat președintele Americii. Deci, pe primul plan cetățenii, nu instituțiile internaționale, cum susținea Soros.
Trump a făcut apoi aluzii transparente la bocitoarele care prevestesc „marea resetare”: „Nu este vremea pesimismului. Frica și îndoiala nu constituie un bun proces de gândire”, a afirmat el, îndemnând să fie ignorați „veșnicii profeți ai catastrofelor și prezicerile lor apocaliptice”, care sunt „urmașii prezicătorilor neghiobi de altădată”. „Acești alarmiști vor să ne vadă cât o ducem de prost, însă nu vom permite acest lucru. Ei reclamă mereu același lucru: putere absolută ca să domine, să transforme și să controleze fiecare aspect al vieților noastre”, a spus președintele Trump. „Nu-i vom lăsa niciodată pe socialiștii radicali să ne distrugă economia, să ne ruineze țara sau să ne confiște libertatea!”, a concluzionat Donald Trump.
Soros a resimțit în plex afrontul lui Trump. Și n-a rămas dator. La o cină în marja dezbaterilor, Soros le-a spus celor prezenți că Trump „este un escroc și un narcisist, care dorește ca lumea să se învârtă în jurul lui”. Este tot ce-a înțeles Soros din spusele președintelui SUA.
Fractura dintre cei doi devenise ireconciliabilă. Astfel că, încă de atunci, din ianuarie, pentru George Soros devenise obligatoriu ca inamicul său Donald Trump să piardă Casa Albă: „Trump (…) a reușit să supraîncălzească o economie deja plină de viață. O economie supraîncălzită nu poate fi menținută prea mult timp la punctul de fierbere. (…) Dacă toate acestea s-ar fi întâmplat aproape de alegeri, și-ar fi asigurat un nou mandat. Problema lui este că alegerile sunt încă la 10 luni distanță și, într-o situație revoluționară (s.m.), acest interval este cât o viață întreagă”, a gândit Soros cu voce tare.
Și peste câteva zile, „situația revoluționară” a și apărut: problema coronavirusului a izbucnit la scară planetară, lovind sub centură și la proporții suspecte, însăși puternica America. După Davos-ul din ianuarie, situația revoluționară a împânzit toată America de proteste aprinse unul din altul, între Atlantic și Pacific, într-un lanț ce a uimit lumea. Iar ce s-a întâmplat ulterior, în alegeri, cu voturile pro-Biden, aduse în saci, noaptea, ca hoții, după ce urnele se închiseseră, nu este decât un mic detaliu.
Iar a doua zi după ce Biden a fost proclamat președinte de presa „sistemului”, un celebru producător american de medicamente a anunțat că deja are în fabricație vaccinul anti-coronavirus. Frumoasă coincidență.
Autor: Octavian Stireanu
Sursa: cotidianul.ro