Pentru prima dată de la începutul războiului există o inadvertență flagrantă între mesajul Kievului și cel al Washingtonului.
Dacă nu vorbim despre un joc psihologic ciudat de încercare de adormire a vigilenței adversarului, atunci în mod clar Casa Albă vrea să-i aducă pe ucraineni la masa negocierilor.
CNN, organul de presă al Deep State-ului american, a transmis opiniei publice de pe tot globul că Zelensky s-a împotmolit. Și, mai mult, nici nu prea are șanse reale de a străpunge apărarea organizată de generalul Șoigu. ”Rușii au o serie de linii defensive și forțele ucrainene nu au trecut cu adevărat nici de prima linie”, a afirmat un înalt diplomat occidental pentru CNN. ”Dacă nu au reușit progrese importante în primele șapte, opt săptămâni de contraofensivă, care este probabilitatea ca brusc, cu forțe mai epuizate, să le facă în viitorul apropiat?” se întreabă același diplomat.
Astfel de ”materiale de presă” cu ton foarte sumbru în raport cu șansele Kievului de a-și atinge obiectivele erau de neconceput până mai ieri. Mass-media militarizată se întrecea în pronosticuri favorabile lui Zelensky, ignora cu atenție informațiile sensibile, defavorabile Kievului, și promova în stil oligofren orice mică și neînsemnată lovitură a trupelor ucrainene.
Ei bine, tonul presei americane s-a schimbat radical. Se vorbește inclusiv de un ultimatum de circa două săptămâni, interval în care trupele lui Zelensky ar trebui să puncteze unele progrese semnificative.
În realitate, poveștile cu eventualul succes al contraofensivei sunt lansate pe piață doar pentru publicul cu retard sever. Atât Zelensky, cât și aliații din cele circa 50 de state occidentale, știu foarte bine că fără un suport aerian puternic și fără un raport de 5 la 1 al soldaților trimiși de Kiev drept carne de tun există zero șanse de victorie. Fie ea și parțială, de etapă.
Pentru a se scuza față de Kremlin, oficialii americani pretind că lipsa de progrese semnificative pe front l-a împins pe Zelesnky să atace mai des în interiorul Rusiei (și nu neaparat obiective militare). Un soi de terorism menit să sperie populația și să bulverseze strategia Kremlinului.
În ciuda semnalelor evidente transmise de Casa Albă, Zelensky pare rupt de realitate: ”Pas cu pas facem ca eliberarea Crimeii să fie din ce în ce mai realizabilă și mai bine gândită”. Insistența pe eliberarea Crimeii, cea mai puțin probabilă dintre toate variantele posibile, ar avea sens doar pentru urechile sărmanilor soldați trimiși în prima linie. Și a familiilor lor, care încă mai speră într-o minune. În plus, probabil că Zelensky are tot interesul ca Europa și Statele Unite să continue să trimită bani și armament până în ultima clipă.
De altfel, europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședintele PPE, tocmai a făcut un apel public pentru ca țările membre să revizuiască Bugetul multianual al UE. În rezumat, Mureșan pretinde că nu prea ajung banii pentru Ucraina (cele 1,5 miliarde donate lunar plus alte ”fleacuri”). Cu un tupeu fantastic, politicianul trimis de Iohannis la Bruxelles explică de ce europenii ar trebui să trimită și mai multe miliarde la Kiev: ”Cetățenii ucraineni își apără țara cu arma în mână, și, făcând acest lucru, apără întregul continent”. O minciună crasă, preluată nonșalant din biblioteca de fake-uri lansate de NATO.
Așadar, mingea a rămas în curtea lui Zelensky. Ori îi forțează pe piloții ucraineni să învețe mai repede engleza pentru a recuceri Crimeea, ori se așază la masa negocierilor.
Autor: Adrian Onciu