După cum am văzut în cazul demonstrațiilor de protest din Canada, Australia, Franța și alte țări occidentale, instituțiile de forță capătă putere din ce în ce mai mare. Poliția, jandarmeria, serviciile secrete și armata se întăresc pe zi ce trece, proporțional cu teama politicienilor-marionetă de a nu fi luați pe sus de mulțimile furioase.
Șansele ca potlogarii să demisioneze sunt nule. La fel și probabilitatea ca simplii cetățeni exasperați de direcția în care ne îndreptăm să participe la o revoluție ca în 1989. Am văzut cât de ”elegant” au reușit jandarmii lui Macron să-i pună cu botul pe labe, de atâtea ori în ultimii ani, pe francezii ieșiți în stradă să-și strige nemulțumirea și să-i dea jos pe globaliștii aflați la dispoziția unei puteri transnaționale. S-au lovit de forța brută a unui stat militarizat, de gloanțele și bastoanele polițiștilor, de tunurile de apă, de gazele lacrimogene și de colții câinilor dresați să rupă tendoane. Blocarea conturilor bancare, în Canada, a reprezentat bomboana de pe coliva vechii democrații occidentale.
Din nefericire, lucrurile stau cel puțin la fel de rău în cealaltă tabără, în statele BRICS. Demonstrațiile de protest din Rusia, China sau Iran au același deznodământ. Se termină într-o celulă de arest preventiv, dacă nu cumva și mai prost.
Trăim o falsă diemă: Vestul sau Estul? Nu avem de ales, deocamdată. Este un joc stupid, o propagandă venită, culmea, din sânul conservatorilor. În primul rând, ”alegerea” uneia dintre tabere le dă apă la moară progresiștilor. Pe bună dreptate, faptul că afișezi sigla BRICS la poza de profil generează ironii. Ce exemplu de democrație ar putea fi China, Iranul sau Arabia Saudită? Ce libertăți au simplii cetățeni din respectivele state? Ce șanse au să răstoarne în mod pașnic un guvern care se dovedește a fi tiranic, corupt și incompetent? Zero! Adică fix la fel de multe șanse ca în Canada, Australia sau Franța.
Din dorința, legitimă, de a scăpa de Noua Ordina Mondială propusă de globaliștii lui Joe Biden, conservatorii au căutat un punct de sprijin. O alternativă. Și speră că BRICS ar putea fi forța capabilă se se opună tăvălugului ideologic cunoscut sub denumirea de ”wokeism”. Din acest punct de vedere, discursul de la Clubul Valdai al președintelui Putin a fost ireproșabil. Însă BRICS nu va veni prea curând să facă ordine în Europa sau în America. Va fi, cel mult, un loc de refugiu dacă cele două mari blocuri vor rămâne în permanență pe poziții antagonice. Greu de spus în ce măsură ”democrația” de la Moscova sau Beijing va fi, în perspectivă, radical diferită față de ”democrația” occidentală.
Pentru politicianul din G7 supus Puterii Transnaționale a coloșilor financiari de tip Vanguard/Blackrock, găsirea unui dușman mai detestabil decât propria persoană este un deziderat vital. Cu cât dușmanul se dovedește a fi mai vrednic de dispreț, cu atât marioneta devine mai virtuoasă în ochii simplului cetățean. Cine, iranienii?! Ăia care te spânzură dacă vii la școală fără hijab? Sau poate chinezii?! Ăia care-ți sudează ușa de la intrare la următoarea pandemie pusă în scenă de OMS? Sau rușii?! Ăia care-ți toarnă otravă-n ceai dacă vorbești urât despre domnul președinte?
Paradoxal, salvarea occidentului ar putea veni tot din America, de unde a plecat ideea Noii Ordini Mondiale și a guvernului unic. Milioanele de cetățeni MAGA, fanii lui Trump înarmați până-n dinți, ar fi singurii capabili să opună rezistență acestei dictaturi perfide, care cu maxim tupeu pretinde că apără libertățile noastre fundamentale.
La un moment dat ne vom uita la războiul civil american ca la ultima speranță. Sper să mă înșel și miracolul să vină din altă parte, fără vărsare de sânge.
Autor: Adrian Onciu