Oare ar putea guvernul de la Tel Aviv să pară ”slab” în plan intern și extern dacă înghite în sec după palma cu preaviz încasată de la iranieni? Iată întrebarea pe care Netanyahu și-o pune acum, în încercarea de a avea, totuși, ultimul cuvânt. Potrivit unor informații dezvăluite sub protecția anonimatului, Casa Albă i-ar fi contactat pe iranieni pentru a le cere să permită o lovitură simbolică din partea Israelului, capabilă să salveze aparențele. Președintele Raisi ar fi respins categoric propunerea și, în plus, ar fi amenințat cu un răspuns ”decisiv și imediat” în cazul unui atac israelian. După cum știm, Tel Aviv-ul este adeptul reacțiilor disproporționate la orice amenințare asupra securității statului. O lovitură ”simbolică” ar fi inutilă și chiar rușinoasă. Ar pune armata lui Netanyahu într-o postură jenantă. Ar echivala aproape cu o înfrângere. Țintirea unor obiective militare strategice sau eliminarea unor comandați de rang înalt sunt cele două variante probabile discutate între Casa Albă și Tel Aviv. Însă ambele comportă riscul unei replici cu adevărat dureroase din partea Teheranului. Grea misiune pentru Netahyahu și Biden. Fie se vor retrage momentan din conflict cu coada-ntre picioare (deloc pe placul israelienilor radicali), fie vor escalada cu consecințe dezastruoase.
Cei 27 de lideri din statele UE se vor întruni zilele viitoare la Bruxelles pentru a discuta evoluția conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu. Ocazie bună ca Iohannis să împartă fluturașe cu proiectul său în 10-12 puncte de înglobare în Alianța NATO a Rep. Moldova, pentru punerea cu botul pe labe a autocraților rebeli din Rusia, China și Iran. Liderii globaliști prezenți la Bruxelles vor discuta despre noile sancțiuni aplicate Teheranului și Moscovei, dar și despre posibilitatea ca Scholz și îndeosebi Macron să-l convingă pe Netanyahu să nu arunce în aer toată planeta. După ce Berlinul a trimis spre Kiev, sâmbătă, încă un sistem de rachete Patriot (în timp ce Parisul se ocupă cu deratizarea, în așteptarea Jocurilor Olimpice), liderii UE sunt pe cale să aprobe utilizarea profiturilor generate de activele înghețate ale Rusiei cu scopul de a cumpăra arme destinate Ucrainei. Oamenii lui Zelensky admit că situația de pe front ”se deteriorează grav” după avansul constant al trupelor rusești și doar un miracol ar putea evita înfrângerea. Tragi-comic, Kievul pretinde ca Aliații NATO să se comporte în Ucraina fix ca în Orientul Mijlociu: cu avioane americane, britanice și franceze zburând în bătaia tirului rusesc, pentru a intercepta rachetele și dronele trimise de Putin. Probabil că astfel de ”ieșiri” de o profunzime rară generează o droaie de bancuri și înjurături pe seama lui Zelensky, din partea conaționalilor. Altfel, Deep State-ul de la Washington a decis, în sfârșit, să deblocheze cele 61 de miliarde de dolari pentru Kiev, potrivit declarațiilor speakerului republican Mike Johnson. Bani care doar vor prelungi agonia, cu alte mii de victime în ambele tabere.
Foarte antrenantă bătaia deputaților din parlamentul georgian, în stilul ”ca pe maidan”. Așa ceva mai rar pe micul ecran. Ulterior, ONG-urile lui Soros prezente în capitala Tbilisi s-au mobilizat exemplar pentru a protesta împotriva legii privind ”agenții străini”. Mass-media occidentală a prezentat situația ca fiind o interferență a Moscovei. Mână lungă a lui Putin. Jurnaliștii pretind că legea agenților străini ar fi ”de inspirație rusească”, uitând să precizeze că americanii au o legislație identică de foarte mult timp, iar Uniunea Europeană pregătește ceva similar, însă cu pedepse mult mai drastice. Evident, europenii îi au în vizor pe ruși, pe chinezi și pe iranieni, în niciun caz ONG-urile lui Soros, cunoscute publicului larg drept filiale ale CIA. Agenții americani ai lui Soros sunt bineveniți, chiar dacă prin acțiunile lor subminează în mod evident economia și securitatea Uniunii Europene. Culmea, în aplauzele unor cetățeni entuziasmați că trăiesc din ce în ce mai rău.
Autor: Adrian Onciu