Donald Trump a declanșat recent o controversă uriașă după ce a postat pe Truth Social o imagine generată de inteligența artificială. În fotografie, președintele SUA era înfățișat într-o ipostază mesianică, îmbrăcat în robă albă, cu mâini emanând lumină, în timp ce vindecă un bolnav. Valul de critici, venit chiar și din tabăra propriilor susținători, l-a determinat să șteargă postarea după doar câteva ore. El a explicat ulterior, la limita umorului involuntar, că intenția era să fie portretizat drept ”un medic de la Crucea Roșie”.
Momentul nu a fost însă deloc întâmplător. Postarea a apărut imediat după ce Trump l-a atacat dur pe Papa Leo XIV pentru criticile la adresa războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. Scandalul a scos la iveală o ruptură profundă, care transcende politicul și pătrunde adânc în sfera religioasă.
În octombrie 2020, în timpul campaniei prezidențiale pentru al doilea mandat, Donald Trump s-a declarat oficial ”creștin non-denominațional”. El a renunțat la identitatea presbiteriană și s-a aliniat curentului evanghelic modern, independent de structurile bisericești tradiționale. Evanghelicii, care reprezintă peste un sfert din votanții de la alegerile din 2024 (majoritatea pro-Trump) interpretează Biblia adesea în sens literal. Ca atare, sprijină ferm Israelul și acțiunile militare decisive împotriva unor amenințări (precum un Iran nuclear).
Pentru ei, acest sprijin nu reprezintă simple decizii politice, ci o datorie biblică. Fundamentul convingerii religioase se regăsește în Geneza 12:3, unde Dumnezeu îi vorbește lui Avraam, când acesta era un om singur, fără copii și fără națiune formată încă: ”Voi binecuvânta pe cei ce te binecuvântează și voi blestema pe cel ce te blestemă; și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.”
Prin fiul său Isaac (născut din Sara) și apoi prin nepotul său Iacov (căruia Dumnezeu i-a schimbat numele în Israel – Geneza 32:28), Avraam a devenit strămoșul direct al celor 12 triburi ale Israelului (poporul evreu). Evanghelicii consideră că promisiunea lui Dumnezeu către Avraam se referă la Israel. Creștinii, în schimb, spun că nu este o promisiune politică automată pentru statul Israel modern. Iar a ”binecuvânta” înseamnă a binecuvânta poporul evreu spiritual (a te ruga pentru mântuirea lor), nu neapărat a susține orice politică guvernamentală.
De aici și reacția Papei Leo XIV. Primul suveran pontif american a condamnat ”delirul atotputerniciei” care alimentează războaiele. Mesajul său a fost fără echivoc: ”Dumnezeu nu binecuvântează niciun conflict. Un adevărat ucenic al lui Hristos, Prințul Păcii, nu stă de partea celor care aruncă bombe”. Mai mult, Papa a catalogat drept ”cu adevărat inacceptabile” amenințările lui Trump privind distrugerea unei ”întregi civilizații”.
Disputa dintre Vatican și Casa Albă a readus în prim-plan doctrina catolică a ”războiului just”. Conform acesteia, un conflict armat este acceptabil din punct de vedere moral doar dacă îndeplinește condiții stricte: o cauză dreaptă, utilizarea forței ca ultimă soluție, proporționalitatea atacului și protejarea civililor. Mulți lideri catolici, inclusiv Cardinalul Robert McElroy, argumentează că războiul cu Iranul pică acest test moral, fiind mai degrabă un ”război discreționar” care pune în pericol vieți nevinovate. Drept răspuns, Trump și vicepreședintele JD Vance au invocat aceeași teorie, cu argumentul că acțiunea militară ar fi pe deplin justificată de necesitatea de a opri un regim nuclear periculos.
În rândul evanghelicilor americani, reacțiile au fost împărțite. Deși o majoritate covârșitoare (aproape 70 la sută dintre evanghelicii albi) continuă să îl susțină pe Trump și privesc războiul ca pe o luptă biblică împotriva răului și o împlinire a profețiilor legate de Israel, alții au fost profund șocați de imaginea sa mesianică, pe care au considerat-o o blasfemie.
În esență, conflictul ilustrează două viziuni complet opuse asupra lumii. Papa Leo promovează o abordare globalistă, axată pe dialog, multilateralism, justiție socială și unitatea întregii umanități. În viziunea sa, naționalismul agresiv și războiul sunt ca un incendiu care amenință casa comună a omenirii. De cealaltă parte, Trump îmbrățișează patriotismul de tip ”America First”, unde suveranitatea națională, forța militară și alianța cu Israelul primează, devenind chiar virtuți teologice. Pentru evanghelicii conservatori, un patriotism puternic nu este un păcat, ci un act de ascultare față de Dumnezeu.
Așadar, scandalul fotografiei cu Trump în postură de Isus este oglinda unei fracturi istorice și teologice între catolicismul tradițional și evanghelismul american modern. Una dintre tabere vede pacea ca pe o misiune universală, cealaltă vede forța ca pe un instrument divin.
Iar lumea asistă, în timp real, la modul în care Donald Trump și Papa Leo se înfruntă public, invocând, paradoxal, numele aceluiași Dumnezeu.
Autor: Adrian Onciu