Reprezentanţii forului de la Bucureşti au atras atenţia că învăţământul preuniversitar este supus unor reforme fără de sfârşit, de multe ori îndoielnice sau chiar fundamental greşite.
Recentele constatări referitoare la procentajul ridicat al elevilor afectaţi de analfabetismul funcţional, dar şi îngrijorarea produsă de analfabetismul primar (cauzat de neputinţa şcolarizării tuturor copiilor de vârstă şcolară) şi de abandonul şcolar, au determinat Academia Română să propună un set de măsuri. În plus, în contextul fixării unui număr mai mic de ore pe săptămână pentru învăţământul preuniversitar, există riscul reducerii timpului alocat unor discipline şcolare clasice.„Până la adoptarea unei noi legi a educaţiei naţionale, menită să fie stabilă şi să cuprindă, mai mult principii decât date concrete (acestea trebuie să fie detaliate în statute şi regulamente), este nevoie de un set de măsuri care să stabilizeze şcoala românească şi să-i confere perspective bune de dezvoltare, fără a ceda în faţa unor presiuni conjuncturale, derivate dintro percepţie pripită asupra schimbărilor din societatea contemporană şi lipsită de o analiză profundă şi riguroasă”au precizat membrii Biroul Prezidiului Academiei Române.
Oficialii au atras atenţia că presiunea nejustificată de a introduce noi discipline şcolare trebuie să fie oprită, prin crearea, în cadrul materiilor existente, a noi conţinuturi care să răspundă dinamicii societăţii contemporane. Astfel, protecţia mediului, combaterea poluării se pot studia la Geografie, educaţia financiară şi bancară la Ştiinţe sociale şi la Istorie (în liceu), educaţia civică şi constituţionalismul la Istorie, nutriţia sănătoasă, educaţia igienică şi educaţia sexuală la Biologie, circulaţia pe drumurile publice la Dirigenţie etc. Practic, nu există discipline şcolare actuale în cadrul cărora să nu se plieze temele stringente pentru actualitate.
… miniştrii vin şi pleacă, şcoala rămâne”
Propunerile de a introduce discipline noi şi de a le elimina sau diminua pe cele vechi – verificate de la Renaştere încoace – sunt lipsite complet de realism şi de spirit pedagogic. De asemenea, ideea de a avea mai multe discipline încheiate cu medii semestriale şi anuale şi derulate în câte o oră pe săptămână este lipsită de orice fel de fundamentare psiho-pedagogică. Disciplinele de o oră pe săptămână au cea mai slabă eficienţă în procesul de predare-învăţare. Presiunea prin care se cere eliminarea sau reducerea drastică a teoriei în favoarea susţinerii deprinderilor practice are, de asemenea, un grad mare de periculozitate. „Academia Română a intervenit public de mai multe ori în ultimii ani pe tema degradării sistemului de învăţământ, denunţând problemele şi, de fiecare dată, oferind atât soluţii concrete, cât şi sprijin în îndreptarea erorilor. Din păcate, învăţământul preuniversitar este astăzi supus unor reforme fără de sfârşit, de multe ori îndoielnice sau chiar fundamental greşite. Există, în acelaşi timp, o tendinţă generalizată de a anula criteriul cronologic, esenţial în dezvoltarea înţelegerii şi, mai important, a gândirii. Am tot afirmat că după anii ’90 am distrus, an după an, învăţământul, care era solid şi avea logică, fiind construit pe modelul realizat de Spiru Haret, model care s-a dovedit a fi performant. Tocmai datorită acelui sistem educaţional s-au format generaţii de intelectuali autentici – ingineri, profesori, medici – mulţi proveniţi din zona rurală. În loc să îndepărtăm elementele ideologice şi să-i păstrăm scheletul, am împrumutat şi aplicat modele străine care nu ni se potrivesc – şi care, de altfel, şi-au arătat limitele sau chiar au eşuat inclusiv în unele state dezvoltate (vedeţi exemplul Franţei care a reintrodus anul acesta model clasic de învăţământ). E imperios necesar să revenim la principiile sănătoase pe care s-a întemeiat şcoala românescă, să renunţăm la improvizaţii, la experimente şi la modificări aduse de fiecare ministru. Tatăl meu (academicianul Cristofor Simionescu – n.r.) avea o vorbă: „… miniştrii vin şi pleacă, şcoala rămâne”, a precizat prof. univ. dr. Bogdan Simionescu, vicepreşedintele Academiei Române.
Totodată, reprezentanţii forului de la Bucureşti au atras atenţia şi asupra presiunii prin care se cere reducerea numărului de ore de la disciplinele umaniste şi de ştiinţe sociale, considerată lipsită de realism şi de previziune pentru viitor. „Şcoala nu trebuie redusă la o instituţie de prestări de servicii care livrează ocupanţi de locuri de muncă robotizaţi, limitaţi. Şcoala trebuie să-i dea absolventului sentimentul că viaţa sa are un sens, o motivaţie culturală, care se concretizează într-o armonie a identităţii personale şi a celei naţionale, cu apartenenţa la cultura europeană şi la cea planetară. Şi, din această perspectivă, studierea limbii şi literaturii române, a limbilor străine, a limbii şi culturii latine, a istoriei, geografiei etc devin extrem de importante pentru viitor”,au mai spus reprezentanţii Prezidiului Academiei Române.
Autor: Maura Anghel
Sursa: Ziarul Evenimentul