Știrile false trebuie, la fel ca orice știre, să fie create înainte de a fi distribuite, cu potențial ridicat de influențare a publicului. În ultimii ani a apărut un fel de structură specializată în aceste manevre: „fermele de troli”.
Acest interviu a fost realizat în timpul colocviului „Democrații puse la încercare de știri false”, organizat în comun de INA și BNF. Jane Lytvynenko este reporter la BuzzFeed News.
Rep: Ce este o „fermă de troli”?
Jane Lytvynenko: Când vorbim despre ferme de troli sponsorizate de stat, vorbim cu adevărat despre oameni plătiți de state pentru a răspândi dezinformare în scopul afectării discursului public și care folosesc internetul în primul rând în scopuri propagandistice. Vorbim și despre trupe cibernetice.
Rep: De cât timp există aceste ferme?
Jane Lytvynenko: Din câte știm, primele ferme au început să funcționeze în 2014. De-a lungul timpului, am văzut tot mai multe dintre ele apărând în întreaga lume. Deci, de exemplu, în 2017, Institutul de Internet Oxford a identificat 28 de ferme de troli sponsorizate de stat în întreaga lume. Dar, într-un raport de urmărire publicat în 2018, am constatat o creștere bruscă, de la 28 la 48, a numărului de țări care se angajează în trolling sponsorizat de stat. Aceasta înseamnă că această problemă devine din ce în ce mai importantă și că fenomenul este cel mai probabil eficient.
Rep: Există diferite tipuri de „ferme de troli”?
Jane Lytvynenko: Diferite țări abordează propaganda online în moduri diferite. Rusia este, desigur, cel mai faimos exemplu, deoarece metodele sale sunt cele mai largi. Ei sunt cu adevărat pionierii în acest domeniu. Dar ceea ce vedem este că unele ferme de troli sponsorizate de stat sunt direcționate chiar în interiorul țărilor. Unii încearcă să influențeze opinia și să răspândească propagandă mai direct, în timp ce alții încearcă să stârnească mânia pe anumite probleme, împotriva anumitor grupuri politice, etnice sau a anumitor conflicte. Așadar, internetul poate fi exploatat la nesfârșit de fermele de troli și de cei care le finanțează, așa cum noi înșine putem folosi internetul în moduri diferite.
Rep: De ce suntem atât de interesați de aceste structuri?
Jane Lytvynenko: Nu există un răspuns simplu la întrebarea de ce vorbim atât de mult despre asta, dar cred că răspunsul scurt este: pentru că funcționează. De exemplu, în 2014 am văzut primele semne de activitate pe Facebook care influențau opinia în Myanmar față de musulmanii rohingya. În 2015, am constatat că rușii au încercat să influențeze opinia ucraineană după revoluție. Și în 2016 lucrurile au scăpat de sub control atunci când fermele de troli sponsorizate de state s-au exportat în Occident, căpătând un loc în democrații și încercând să influențeze rezultatul alegerilor democratice.
Din acel moment, după ce aceste campanii au fost descoperite, ne-am dat seama cu adevărat că acest lucru se întâmplă peste tot în lume: nu doar în plan local, cât și internațional. Și acum, depinde de noi să ne punem următoarele întrebări: de ce este eficient? Cum functioneazã? Și ce putem face pentru a reduce impactul acestor tipuri de campanii?
Rep: Cum se explică puterea acestor „ferme de troli”?
Jane Lytvynenko: Gândiți-vă la modul în care interacționați cu rețelele sociale – porniți telefonul, deschideți un site web și accesați informații. Pe Instagram este o imagine; pe Twitter, un mesaj; pe Facebook, o postare. Întrebarea este: cum sunt selectate aceste imagini? Cum știm ce ni se prezintă și cine ni le prezintă? Nu prea avem un răspuns la această întrebare deoarece algoritmii folosiți de rețelele sociale nu sunt dezvăluiți.
Știm că sunt adaptate preferințelor noastre, dar știm și că aceste sisteme nu sunt concepute doar pentru știri; sunt concepute și pentru a partaja fotografii cu bebeluși sau fotografii cu câinele dvs. Deci avem practic cocktail-ul perfect pentru răspândirea dezinformării. Nu știm de ce ni se pune ceva în fața ochilor, dar, în general, avem tendința să reacționăm și să nu ne întrebăm de ce vedem ceea ce vedem sau dacă informațiile ne sunt prezentate într-o manieră corectă.
Rep: Ca indivizi, am putea foarte bine să folosim, să reproducem tehnicile „ferme de troli”, nu-i așa?
Jane Lytvynenko: Da, este corect. Unul dintre cele mai interesante lucruri pentru mine despre fermele de troli este că se joacă cu emoțiile noastre, deoarece ele sunt cele care ne fac să reacționăm fizic și să interacționăm cu internetul. Deci, de exemplu, stârnirea furiei este mult mai eficientă decât prezentarea unui raport steril despre economie sau schimbările climatice. Și tocmai asta le face atât de eficiente, pentru că atunci când vedem ceva care ne enervează, vrem să strigăm, să ne certăm, să ne implicăm într-un fel. Este ceva ce facem ca indivizi. Trolii înțeleg acest lucru și folosesc aceeași tehnică.
Rep: Aceste „ferme de troli” funcționează doar pe Facebook?
Jane Lytvynenko: Dacă vorbim atât de mult despre Facebook este pentru că se presupune că platforma are peste două miliarde de utilizatori, mai mulți oameni decât orice țară din lume. Aceasta reprezintă un public uriaș. Dar, desigur, Facebook nu este singurul loc în care apar aceste probleme. De exemplu, știm că algoritmii de recomandare YouTube contribuie la radicalizare, nu numai din punct de vedere politic. Twitter poate fi manipulat foarte ușor prin utilizarea de roboți și propagandă prin sisteme informatice.
Canalele precum Instagram și Snapchat sunt foarte vizibile și, prin urmare, foarte greu de studiat pentru cercetători, ceea ce înseamnă că unele dintre aceste probleme sunt greu de detectat. Am observat și o creștere a dezinformarii în mesajele private, fenomen acuzat că a provocat violențe în alte regiuni ale lumii. Este și mai greu pentru jurnaliști și cercetători să identifice dezinformări în mesagerii, deoarece se întâmplă în chat-urile de grup.
Ceea ce se întâmplă este că cineva pe care îl iubești sau cineva în care ai încredere îți transferă ceva pe care îl transferi altcuiva. Este un share făcut privat. Ne este foarte greu să înțelegem amploarea acestui fenomen, deoarece dacă nu faci parte din acest grup, nu îl poți vedea. Deci, acest ecosistem funcționează deoarece fiecare platformă oferă modalități noi și interesante de a amenința mediul nostru informațional.
Rep: Care este mai exact responsabilitatea rețelelor sociale?
Jane Lytvynenko: În cadrul rețelelor sociale, aș spune că una dintre principalele responsabilități este să identificăm mai întâi actorii răi, mai degrabă proactiv decât reactiv, și să încercăm să-i scoatem din rețea. În Statele Unite, există o mare dezbatere pe tema libertății de exprimare, dar asta nu înseamnă neapărat că fiecare are dreptul să-și expună mesajul la o mie de oameni. Un alt lucru pe care rețelele sociale l-ar putea face, dar nu îl fac, este să dezvăluie cum funcționează algoritmii lor.
Cercetătorii de la MIT au descoperit ceea ce ei numesc „etichetă nutrițională” pentru algoritmi. Ar fi ceva care ne-ar spune greutatea și amploarea lucrurilor. Știm că un număr mare de oameni pe care Facebook îi clasifică politic drept de stânga sau de dreapta, extrema stângă sau extrema dreaptă, de fapt nu sunt de acord cu modul în care Facebook îi identifică. Dar pentru că nu știm cum funcționează această clasificare, pentru că nu avem cu adevărat o modalitate de a o schimba sau de a spune lui Facebook „Hei, părerile mele politice s-au schimbat puțin, ai putea actualiza? nu avem cum să controlăm mediul informaţional în care ne aflăm.
Rep: Credeți că situația poate evolua în direcția corectă?
Jane Lytvynenko: Deși există negativitate pe internet, fie prin dezinformare sau prin țintirea comunităților vulnerabile, web-ul a dat, de asemenea, puterea oamenilor să se pronunțe și a oferit multor comunități ignorate anterior o modalitate de a se exprima. Cred că în prezent suntem într-o perioadă de tranziție în care ne dăm seama că ceva nu este în regulă.
Înțelegem că această fiară pe care am creat-o trebuie să fie îmblânzită. Și cred că dacă luăm asta în serios, dacă autoritățile de reglementare, companiile de tehnologie și utilizatorii individuali o iau foarte în serios și la suflet, atunci da, sunt optimist. Dar dacă ignorăm problema și sperăm că va dispărea de la sine sau dacă decidem individual „nu, nu este vorba despre mine, sunt deștept, sunt puternic, atunci vom avea o mare problem în viitor.
PS. Cele mai mari ferme de trolling sponsorizate de stat au fost cele din timpul pandemiei. Numai guvernul american a dat către mass media 1 mld. USD pentru a „consolida încrederea” poporului în vaccin. La noi s-a vorbit de 40 de mil. EUR. În primă fază. Și acum s-a reluat activitatea fermelor de trolli de către guverne pe subiectul războiului din Ucraina.
Sursa: Angelo Davidescu