Peste 25.000 de telefoane au fost ascultate numai in anul 2016 de catre Serviciul Roman de Informatii – condus inca din 2015 de catre Eduard Hellvig . Si nu oricum, ci inclusiv in baza unor mandate de siguranta nationala. Informatia apare in sintezele Comisiei parlamentare de control al SRI, aferente rapoartelor de activitate din anii 2015-2019 si votate pe repede inainte marti, 11 mai 2021, de catre plenul reunit al Parlamentului.
Cu aceasta ocazie, a fost din nou confirmata ideea larg raspandita in randurile opiniei publice, potrivit careia Comisia parlamentara de control al Serviciului Roman de Informatii are un rol pur decorativ.
Marti, 11 mai 2021, plenul reunit al Legislativului a pus pe ordinea de zi atat sintezele comisiei parlamentare, cat si cinci rapoarte de activitate ale SRI: cele din anii 2015, 2016, 2017, 2018 si 2019.
Ce este in neregula cu acest gest al Legislativului? Potrivit Hotararii Parlamentului nr. 30/1993 privind organizarea si functionarea comisiei, aceste rapoarte ar fi trebuit prezentate in fiecare an in plenul reunit.
Iata ce spune art. 7 alin. 1 din Hotararea Parlamentului nr. 30/1993:
„Anual, in sedinta comuna a celor doua Camere, comisia prezinta un raport referitor la activitatea desfasurata de catre aceasta. Raportul se prezinta in termen de 5 luni de la incheierea anului anterior”.
Totusi, este de precizat ca, desi Parlamentul a pus pe ordinea de zi rapoartele de activitate ale SRI aferente anilor 2015-2019 (si a luat cunostinta despre ele cu o graba suspecta), Legislativul a publicat pe site-ul Camerei Deputatilor doar concluziile (sintezele) Comisiei SRI despre rapoartele de activitate, nu si rapoartele in sine.
Osanale si batiste pe tambal
Aceste sinteze (pe care le gasiti anexate la finalul articolului) nu sunt altceva decat ode pe care comisia parlamentara le ridica Serviciului Roman de Informatii, adica institutiei pe care teoretic trebuie sa o controleze. Dupa cum veti vedea in documentul de mai jos, in optica parlamentarilor, totul este roz, iar SRI a respectat totdeauna legea. Desi o mentioneaza, comisia nu sufla o vorba despre gravitatea Deciziei nr. 26/2019, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat neconstitutionalitatea Protocolului PICCJ-SRI din 2009 (incheiat pe vremea lui George Maior, cand Procuror General era Laura Kovesi) si al celui din 2016 (incheiat intre directorul SRI Eduard Hellvig si Procurorul General Augustin Lazar) pe care l-a dezvaluit in 2018 fostul ministru al Finantelor Darius Valcov. Vorbim despre doua protocoale care au permis imixtiunea Serviciului Roman de Informatii in dosarele penale, cel de-al doilea fiind incheiat in ciuda Deciziei CCR nr. 51/2016, care a spart Binomul SRI-Parchetul General (si implicit SRI-DNA).
Insistam asupra protocolului publicat de Valcov, din doua motive: nu doar ca el nu este mentionat deloc in sintezele comisiei parlamentare, dar el este trecut sub tacere si atunci cand aceeasi Comisie SRI aminteste in treacat Decizia CCR 26/2019, parlamentarii vorbind cu aceasta ocazie despre un singur protocol, ca si cand documentul semnat de Hellvig nici n-ar fi existat.
Zeci de mii de romani, ascultati de SRI
Alt aspect izbitor din sintezele comisiei parlamentare se refera la numarul urias de telefoane pe care Serviciul Roman de Informatii le-a ascultat, inclusiv in baza unor mandate de siguranta nationala. Mandate cu un caracter deosebit de intruziv in viata privata a celor intrati in vizorul SRI. Lumea Justitiei a aratat inca din 2015 cat de tare invadeaza un MSN intimitatea tintei sale (click aici pentru a citi).
Concret, sinteza Comisiei SRI arata ca in 2016 Serviciul Roman de Informatii a ascultat aproape 26.000 de telefoane. Alti peste 3.000 de romani au fost interceptati pe Internet.
Redam pasajul relevant in acest sens:
„Au fost receptionate 12.992 acte de autorizare, astfel: 3.736 mandate de securitate nationala, dintre care 3.423 mandate pentru SRI, 8.792 mandate de supraveghere tehnica si 464 de ordonante. Prin aceste acte de autorizare, s-a dispus interceptarea a 30.010 posturi (24.781 mobile, 1.427 fixe si 3.802 internet), fiind puse in aplicare, din punct de vedere tehnic, doar 29.079 posturi (24.686 mobile, 1.296 fixe si 3.097 internet)”.
Nicio vorba despre existenta nelegala a CNIC
In 2016, SRI a efectuat interceptarile de mai sus prin intermediul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor, care functioneaza in cadrul aceluiasi Serviciu Roman de Informatii. Totusi, comisia parlamentara trece sub tacere faptul ca acest CNIC functioneaza fara baza legala, el fiind creat nu printr-o lege de infiintare, ci printr-o scamatorie legislativa introdusa de catre guvernul Dacian Ciolos in OUG nr. 6/2016, ordonanta emisa la initiativa ministresei Justitiei din acel moment, Raluca Pruna. Lumea Justitiei a explicat deja in detaliu caracterul nelegal al CNIC, pe care l-a trecut sub tacere si presedinta Inaltei Curti, judecatoarea Corina Corbu, chiar daca aceasta este obligata sa controleze cel putin de doua ori pe an felul in care centrul realizeaza interceptarile (click aici pentru a citi).
Comisia parlamentara nu poate dormi de grija presei
Osanalele ridicate de catre alesi Serviciului Roman de Informatii devin de nedescris cand comisia parlamentara pur si simplu incepe sa planga de mila SRI in contextul asa-ziselor „atacuri mediatice” la care serviciul secret a fost supus in anii 2016 si 2017. Vazand asa, comisia parlamentara s-a transformat ea insasi in aparatoare a SRI in fata criticilor presei. Adica exact a serviciului de informatii pe care legea o obliga sa-l controleze, nu sa-l apere.
Redam aberantul pasaj din raportul comisiei:
„In perioada 2016-2017, SRI a fost tinta unor atacuri mediatice care nu i-au afectat, pe fond, capacitatea de a actiona pentru protejarea securitatii nationale, dar care si-au pus amprenta asupra institutiei si personalului acesteia. In acest context, cadrul normativ care reglementeaza activitatea si functionarea Comisiei a fost actualizat, in 2017, cu prevederi privind rolul acesteia in protejarea reputatiei Serviciului, a onoarei si demnitatii cadrelor”.
DNA s-a prabusit vertiginos
In alta ordine de idei, remarcam felul in care Directia Nationala Anticoruptie a fost lasata din brate de catre Serviciul Roman de Informatii dupa 2016, an in care CCR a pronuntat istorica Decizie 51, de spargere a Binomului SRI-DNA.
Fara alte comentarii, va prezentam cifrele continute in rapoarte doar in legatura cu cele trei mari parchete – PICCJ, DNA si DIICOT (rapoartele comisiei parlamentare contin statistici si in ceea ce priveste alte institutii):
2015:
– DNA: 1.614
– DIICOT: 962
– PICCJ: 119
2016:
– DNA: 905
– DIICOT: 566
– PICCJ: 99
2017:
– DNA: 238
– DIICOT: 239
– PICCJ: 39
2018:
– DNA: 63
– DIICOT: 109
– PICCJ: 8
2019:
– DNA: 16
– DIICOT: 103
– PICCJ: 5.
Mass media s-au facut ca ploua
In incheiere, remarcam faptul ca, in afara de Lumea Justitiei, doar doi jurnalisti au luat atitudine fata de felul in care Comisia SRI a tinut la sertar rapoartele de activitate ale serviciului de informatii aferente anilor 2015-2019. Este vorba despre Sorina Matei de la Aleph News si Bogdan Tiberiu Iacob de la Inpolitics. In rest, presa romana a tacut asurzitor.
Iata ce a scris Sorina Matei pe Facebook:
„Am uitat sa va spun ca azi au trecut 5 rapoarte nepublice ale SRI pe 5 ani, fara nicio dezbatere, de Parlament. Sa inteleg ca SRI n-a facut nimic in aia 5 ani, Hellvig e perfect in sobolaniile lui, la fel si Ciocarlan de la denuntatorii Monaco, PNL, Pandele, PSD. V-a mai sesizat asta azi un alt ziarist si atat. Asta ca sa nu credeti ca nu se vede totul si in tara asta traiesc efectiv numai tampiti. Va meritati soarta.
In orice stat democratic rapoartele serviciilor sunt publice si dezbatute de Parlament. La noi e soviet pentru ca Puterea si Opozitia, votate de popor, la mana si in sclavia serviciilor, vor sa fie soviet”.
De asemenea, prezentam fragmente din articolul lui BTI intitulat „Parlamentul Romaniei – peria de curatat scamele de pe sacoul SRI”:
„Daca rapoartele SRI si cele insotitoare, ale Comisiei SRI, ar fi fost minim dezbatute, poate s-ar fi remarcat un lucru de o gravitate incomensurabila.
Punctat indirect de toate cele cinci rapoarte ale Comisiei SRI pe marginea fiecarui raport de activitate in parte.
Mai precis, in cinci rapoarte, Comisia nu prezinta nici macar un singur lucru negativ legat de activitatea serviciului.
Unul singur, mic si amarit.
Cine a avut curiozitatea sa studieze discursurile dictatorului Nicolae Ceausescu la congresele PCR, ar fi putut remarca existenta a numeroase pozitii critice ale sale vizavi de diverse neimpliniri, pe ramuri. Discursuri intr-un regim totalitar care nu reprezentau, totusi, doar o suma de ziceri triumfaliste.
Ei bine, Comisia SRI nu prezinta nici macar vag vreo neimplinire a serviciului, in contrast pina si cu pozitia publica a directorului serviciului, Eduard Hellvig: ”Nu suntem perfecti pentru ca mai avem de lucru in ceea ce priveste transparenta activitatii si nu suntem perfecti pentru ca nu am atins maximum in gestionarea resurselor”, dupa cum se exprima la o sedinta de bilant a serviciului. (…)
Mare belea cu indivizii astia din servicii, de la James Bond, Ethan Hunt si Jack Ryan la Jason Bourne. Noua ne transmit ca agentii sunt antrenati sa reziste la torturi cumplite din partea dusmanilor libertatii si ai democratiei, iar Comisia SRI ii da in vileag pe ai nostri ca sunt darimati de articolele din presa mioritica.
O presa, se stie, nemiloasa si cruda cind e vorba de criticarea serviciilor.
O presa infiltrata masiv tocmai de oamenii serviciilor, conform marturirisilor propriilor directori ai acestora”.
Autor: VALENTIN BUSUIOC
Sursa: https://www.luju.ro/