Site icon gandeste.org

Înaltă trădare, pas cu pas. Plângerea lui Orban, bucățică ruptă din declaraţiile preşedintelui Iohannis

Plângerea depusă de liderul PNL, Ludovic Orban, împotriva premierului Viorica Dăncilă şi a preşedintelui PSD Liviu Dragnea a fost prezentată în premieră, duminică seara, de jurnalistul Mihai Gâdea la postul de televiziune Antena 3. Politologul Alina Mungiu Pippidi a scris, ieri, că sesizarea ar fi trebuit făcută către Parchetul General de către Mihai Poliţeanu, liderul unui ONG apropiat de Cotroceni şi cel care a depus şi sesizarea împotriva Ordonanţei 13, la începutul anului trecut. Poliţeanu a refuzat să facă plângerea, aşa că s-a ajuns la varianta Ludovic Orban.



Liderul PNL a vorbit ieri într-o conferinţă de presă despre plângere şi a spus că s-a consultat cu oameni din afara partidului înainte de a depune sesizarea, negând însă că printre ei s-ar fi afl at şi preşedintele Klaus Iohannis. Contactată de Evenimentul Zilei, avocata Ingrid Mocanu a analizat plângerea depusă de liderul PNL şi a concluzionat că acesta a plecat de la trei premise complet eronate în demersul său.

Ludovic Orban o acuză pe Viorica Dăncilă că a efectuat vizita în Israel “în numele României, fără a avea mandat acordat de Preşedinte în acest sens”. Este unul dintre motivele pentru care liderul PNL consideră că premierul poate fi acuzat de „uzurparea funcţiei” definită de articolul 300 din Codul Penal ca fiind: „fapta funcţionarului public care, în timpul seviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale”. Această acuzaţie a lui Orban seamănă izbitor cu cea făcută de preşedintele ţării, Klaus Iohannis, în data de 26 aprilie, la o zi după ce Dăncilă plecase în Israel: „Această vizită pe care o face premierul şi, se pare, şi preşedintele Camerei Deputaţilor în Israel, are câteva ciudăţenii. Una dintre ele este că nu au venit la discuţii, nu a plecat doamna prim-ministru cu niciun fel mandat acolo”.

Acuzație: Dăncilă strică relaţiile cu Israelul

Liderul PNL mai acuză că prin adoptarea Memorandumului pentru mutarea ambasadei române din Israel „vătămarea Statului Român a fost realizată prin afectarea relaţiilor de politică externă în raport cu partenerii din Uniunea Europeană, cu Uniunea Europeană, cu Palestina şi în general cu statele arabe. Totodată, în situaţia în care Ambasada nu va fi mutată, prejudiciul ar putea fi creat şi în raport cu Statul Israel, ca efect al neonorării unor promisiuni realizate de către Primul Ministru al României”.

De asemenea, Orban acuză că Memorandumul a fost adoptat ilegal de către Guvern, aceasta fiind un atribut al preşedintelui. Şi aceste acuzaţii seamănă izbitor cu o declaraţie a preşedintelui Iohannis, făcută în data de 4 mai: „Guvernul nu trebuia să se apuce de o temă care este a preşedintelui fără să discute cu preşedintele. Greşeala a fost făcută. Ceea ce trebuie acum să facem în continuare este să o reparăm, fiindcă nu am absolut niciun interes şi România, ca stat, nu are absolut niciun interes să îşi strice relaţiile foarte bune de prietenie, de exemplu, cu Israelul, pentru nişte politicieni care nu au înţeles care este rostul lor”.

Consultanţii israelieni ai PSD-ului, o problemă

Orban îl mai acuză pe premier şi de Înaltă trădare, pentru că : „făptuitoarea Dăncilă Vasilica Viorica a realizat în perioada 25-26 aprilie 2018 o vizită în statul Israel. În cadrul acestei vizite, făptuitoarea a intrat în contact direct cu reprezentanţi ai statului Israel (putere străină). Mai mult, PSD a angajat drept consultanţi o serie de companii şi/sau persoane fizice din Israel. În acest sens, în presă au fost vehiculate informaţii în conformitate cu care, decizia de mutare a ambasadei din Tel Aviv la Ierusalim nu ar fi una întâmplătoare ci ar fi direct legată de consilierea pe care PSD ar fi primito de reprezentanţii unei agenţii străine”.

Şi aceste afirmaţii ale liderului PNL seamănă cu o declaraţie a preşedintelui României. În data de 26 aprilie Iohannis a vorbit despre vizita în Israel a lui Liviu Dragnea şi a Vioricăi Dăncilă: „Cine ştie ce înţelegeri secrete face domnul Dragnea cu evreii?! Îmi imaginez că domnul Dragnea a vorbit în faţa oglinzii şi s-a consultat. Dar, sper ca după revenire, să aibă bunul simţ şi să explice românilor ce au făcut acolo”. Interesant este faptul că Ludovic Orban citează, în plângerea sa, declaraţiile făcute de preşedintele Klaus Iohannis, dar cuvântul „evreii” a fost evitat, fiind înlocuit cu puncte de suspensie.

Orban s-a consultat cu oameni din afara partidului

Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat ieri că a depus, ca simplu cetățean, sesizarea împotriva premierului Viorica Dăncilă după ce s-a consultat cu mai multe persoane, unele din afara partidului. Întrebat dacă una dintre acele persoane este președintele Iohannis, liderul liberal a zâmbit enigmatic, dar a negat. De asemenea a infirmat că după depunerea sesizării a vorbit cu cineva de la Palatul Cotroceni. Orban afirmă că este susținut puternic de baza partidului, că „tot partidul manifestă solidaritate fără precedent”.

El a adăugat că era obligat să depună această plângere. „Dacă văd că intră hoţii în casa unui vecin, eu anunţ poliţia, nu mă uit în continuare la televizor”, a nuanţat politicianul. Referitor la textul plângerii depusă, Orban a afirmat că „eu sunt anti-Dragnea, nu împotriva statului Israel”. „În momentul în care mi-am pus semnătura, îmi asum ceea ce am scris și nu dau niciun pas înapoi chiar dacă sunt supus unui linșaj mediatic”, a declarat liderul liberal refuzând să intre în alte detalii ale conținutului plângerii. Ludovic Orban a mai declarat că acum este concentrat pe întocmirea textului moțiunii de cenzură pe care o pregătesc liberalii.

„Plângerea porneşte de la nişte premise complet greşite”

Avocata Ingrid Mocanu (foto) a analizat pentru Evenimentul Zilei plângerea penală depusă de liderul PNL Ludovic Orban. Fosta directoare din ministerul Justiţiei spune că plângerea porneşte de la mai multe premise complet greşite: „că Președintele ar avea rol exclusiv în procedura „mutării” sediului unei Ambasade, că prin decizia luată s-ar fi știrbit suveranitatea națională şi că că decizia mutării sediului unei ambasade ar submina politic, economic și a capacității de apărare a statului”.

Avocatul a explicat pentru EVZ de ce premisele sunt greşite: „Președintele nu are rol exclusiv în politica externă: potrivit art. 91 din Constituție – atribuții în domeniul politicii externe, la alin. 2 se menționează că: Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Textul constituțional nu precizează că mutarea sediului unei misiuni diplomatice în interiorul aceluiași stat ar fi o atribuție a Președintelui. Chiar și dacă s-ar interpreta extensiv, atribuția Președintelui se exercită „la propunerea Guvernului”. Or, ca să poată propune sau nu mutarea sediului, Guvernul trebuie să analizeze situația și să discute cu reprezentanții statului în discuție. Numai după ce se ia decizia de „a propune” se demarează această procedură, care se poate finaliza de către Președinte cu soluția admiterii sau respingerii propunerii Guvernului”.

Ingrid Mocanu a vorbit şi despre ştirbirea suveranităţii naţionale, invocată în plângerea lui Orban: „presupune ca o putere externă își impune în mod forțat voința și forțează structurile naționale interne să acționeze într-un anumit sens. Or, acest tip de „știrbire” trebuie să se realizeze de o putere străină ostilă, de regulă în urma unor conflicte armate, iar nu pe cale amiabilă, prin negocieri bi/multilaterale”.

Donald Trump, în pericol

Cât despre acuzaţie de subminarea economiei şi siguranţei naţionale, avocata susţine că pe logica liderului PNL inclusiv Donald Trump, preşedintele SUA, ar putea fi acuzat de acelaşi lucru: „Pentru a se aprecia că mutarea sediului subminează politic, economic și militar Statul Român ar trebui invocate elemente concrete de subminare. Simpla împrejurare  că un stat de anvergura SUA a luat această decizie exclude orice formă de «subminare», pentru că, în această situație, și Președintele SUA ar fi pasibil de aceeași formă de tragere la răspundere, căci o formă similară de trădare este reglementată și în legislația SUA”.

La întrebarea EVZ dacă această plângere penală poate duce la începerea urmăririi penale împotriva Vioricăi Dăncilă şi a lui Liviu Dragnea şi, eventual, trimiterea lor în judecată, avocata ne-a spus că: „În România nici nu contează ce scrie în lege. Este doar o voinţă a unui procuror. Ca jurist, nimeni nu poate crede ca 90% din dosare pot fi dosare”.

Plângerea trebuia depusă de un ONG apropiat de Cotroceni

Politologul Alina Mungiu Pippidi (foto) a dezvăluit ieri, pe portalul România Curată, că Ludovic Orban nu a fost prima persoană contactată pentru de depune sesizarea împotriva premierului Viorica Dăncilă şi a liderului PSD, Liviu Dragnea.

Primul contactat a fost grupul Inițiativa România, însă liderul grupului, Mihai Polițeanu, a refuzat, motiv pentru care s-a ajuns la varianta Orban. „Plângerea de la șeful opoziției e o minge atât de stângaci ridicată la fileu, că până şi trupa fostului meu șofer, o microsocietate civilă anexată Cotroceniului, nu a vrut să se bage. Bine că s-a băgat Ludovic Orban, asta e ca și cum te-ai semna pe armă înainte să te lămurești dacă poți să faci și crimă”, a scris politologul.

Pippidi continuă într-o notă ironică şi scrie că premierul ar trebui condamnat pentru trădarea limbii române: „Domnul Orban mai are și candoarea să spună că a vorbit cu unii care l-au luminat să facă o plângere penală contra doamnei Dăncilă pentru înaltă trădare. Poate li se poate confisca pensia ălora, și numai lor? Câtă minte poate avea cineva să dea drumul la asemenea aberații, susținute așa de prost în presa securistă că ai impresia că doamna Dăncilă trebuie condamnată pentru trădarea limbii române, că doar de asta e vorba la toate orele, nu înțeleg unii ce spune ea, își vine să crezi că atunci cînd nu era o femeie prim ministru și erau ei pe acolo curgea claritatea de la palatul Victoria în cadența Clavecinului bine temperat. Trădătoarea!”.

Cine sunt consultanţii israelieni ai PSD

Cotidianul israelian de limbă engleză Jerusalem Post dezvăluia, pe 18 decembrie 2016, identitatea strategilor electorali care au gândit campania PSD de la ultimele parlamentare câștigate în mod zdrobitor de partidul celor trei trandafiri. Jerusalem Post anunța că strategii israelieni Moshe Klughaft și Sefi Shaked i-au ajutat pe social-democrații din România să înregistreze o victorie răsunătoare, grație unei campanii „agresive și creative”.

Unul dintre strategi, consultant al partidului naţionaliştilor din Israel

Potrivit Jerusalem Post, Moshe Klughaft (un apropiat al dreptei israeliene) era deja cunoscut datorită succesului său în calitate de strateg al Bayit Yehudi, formațiunea ortodocşilor naţionalişti sionişti. De asemenea, s-a ocupat și de un proiect al rezerviștilor, în 2006, după cel de-al doilea război din Liban, dar și de o campanie (lansată de fostul președinte Shimon Peres) care viza importanța studiului matematicii.

La rândul său, Sefi Shaked s-a ocupat de campaniile premierului Benjamin Netanyahu și ale președintelui Shas, Arye Deri. Este căsătorit cu o româncă, Luca Firănescu.Alături de Moshe Klughaft și Sefi Shaked, de campania electorală a PSD s-au mai ocupat Asad Eisin (fost strateg al Partidului Muncii din Israel, dar care a lucrat și pentru lideri politici din Serbia) și Lior Chorev, care a mai avut o experiență în România, alături de Eyal Arad.

O campanie atipică pentru România

Jurnaliștii Jerusalem Post susțineau că PSD s-a orientat spre strategii israelieni datorită reușitei și experienței acestora în domeniul campaniilor politice realizate prin intermediul noilor media: „Campania pentru PSD a schimbat imaginea partidului într-o alternativă mai tânără, patriotică”. În acest sens, ziariștii enumeră o serie de măsuri care au dus la succesul electoral al partidului celor trei trandafiri. Klughaft și Shaked au folosit mesaje care provin în mod tradițional de la partidele de dreapta, pentru a îmbunătăți imaginea PSD, formațiune de centru-stânga. Sloganul ales de ei a fost „Îndrăznește să crezi în România!”.

Au folosit videoclipuri cu tineri care spuneau că au încredere în România, în contrast cu anunțuri de tip negativ, care susțineau că alte partide nu cred în viitorul țării. În videoclipurile electorale, unii dintre tineri răspundeau în timp ce efectuau un test de detectare a minciunilor. Alte mesaje creative prezentau cetățeni în vârstă care îi invitau pe tineri să voteze viitorul țării. „Astfel de mesaje au fost foarte diferite de alegerile anterioare din România”, au explicat jurnaliștii Jerusalem Post, care au menționat că Moshe Klughaft și Sefi Shaked au refuzat să ofere un interviu publicației. (Răzvan Gheorghe)

Autori: Cora Muntean, Sorin Andreiana

Sursa: Evz.ro

Exit mobile version